tag:blogger.com,1999:blog-11683120850380683082024-03-13T23:31:07.826+02:00fresh good minimal[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.comBlogger105125tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-84450401000689921822008-06-20T14:11:00.007+03:002008-11-07T05:50:15.609+02:00freshgoodminimal.ro<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SFuQrll_L6I/AAAAAAAAAcM/XfvACxJmPho/s1600-h/heada.gif"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SFuQrll_L6I/AAAAAAAAAcM/XfvACxJmPho/s320/heada.gif" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5213920072111697826" /></a><br /><br />De astazi inainte, minimalul se vede mai bine, arata mai bine, le zice mai bine. Mi se alatura colegul <a href="http://de-dans.blogspot.com">de-dans</a>, pentru ca minimalul proaspat si bun a fost intotdeauna de dans. <br /><br />Ne gasiti <a href="http://freshgoodminimal.ro">aici</a>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-3810135376412459672008-05-30T15:53:00.000+03:002008-11-07T05:50:16.018+02:00<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SD_49YC9OiI/AAAAAAAAAcE/whFv_GIkX4Q/s1600-h/refresh.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SD_49YC9OiI/AAAAAAAAAcE/whFv_GIkX4Q/s320/refresh.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5206153427574143522" /></a>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-23538664174418770592008-05-26T20:08:00.005+03:002008-11-07T05:50:16.142+02:00Gojira - DJ, rocker sau rastaman?Poza asta am gasit-o pe<a href="http://www.myspace.com/gojira83"> My space-ul lui Gojira</a><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SDtQT6mJtVI/AAAAAAAAAb8/EER9g48ycwU/s1600-h/gojira.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SDtQT6mJtVI/AAAAAAAAAb8/EER9g48ycwU/s320/gojira.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5204842097433752914" /></a><br />- What is going on man?<br />- Just chillin maaaaaaaan.<br />- Cand si unde e facuta poza?<br />- In februarie anul asta. Eram la carnavalul de la Venetia, ala marili. Luase Florian de la Shukar o peruca si am arestat-o.<br />- Cat a dat pe ea?<br />- 8 euro.<br />- Care au fost reactiile?<br />- Vasile a pus mana pe aparat si a tras poza. S-a ras nitel lumea si m-au trimis asa la supermarket sa le iau tigari si bere. O bere sinistra la 0.75.<br />- Te-ai gandit vreodata sa-ti faci raste?<br />- Acum cativa ani, dar mi s-a innodat parul la spate si a facut un cocolos mare pe care a trebuit sa-l tai.<br />- Nu te pieptanai?<br />- Nu, ca sunt cret. Ma spalam, balsam si ma uscam cuminte.<br />- Mai ai peruca?<br />- Nu era a mea, am alta de rocker, ca a lui Twisted Sister (poza <a href="http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.dabelly.com/images/Issue%2520056/TWISTED_SISTER_-_Dee_Snider_colora.jpg&imgrefurl=http://www.dabelly.com/features/feature158.htm&h=392&w=500&sz=90&hl=ro&start=4&um=1&tbnid=HD3LaRfLagarmM:&tbnh=102&tbnw=130%20prev=/images%3Fq%3Dtwisted%2Bsister%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN.">aici</a>). Este recuzita de la Happy Fish.<br />- Ai fost rocker?<br />- Claaaaaaaaaaaaaaar<br />- Cand te-ai lasat?<br />- Nu m-am lasat.<br />- Esti un DJ rocker?<br />- Daaaaaa.<br />- Cum se manisfesta?<br />- Injur lumea pa strada, il venerez pe satana.[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-82407788161734814662008-05-21T16:29:00.005+03:002008-11-07T05:50:16.256+02:00Let’s Spam tonight!Te tot miri ca in <a href="http://www.chestionabil.ro/?part=comments&idpost=1418&mt=05&yr=2008&arh=">regulamentul</a> Creamfields Romania scrie ca nu ai voie sa intri cu sacose in perimetrul festivalului. Intre timp insa, ai avut o revelatie. Asisti la modelarea unei noi specii de clubber. Dupa cocalarul electronic pe cale de disparitie si proaspata invazie a pokemonilor, se contureaza sacosharul de party.<br /><br />Sacosarul de party s-a nascut din cauza sponsorului!<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SDQkUteqHRI/AAAAAAAAAbs/-XvH5URSESY/s1600-h/spam.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SDQkUteqHRI/AAAAAAAAAbs/-XvH5URSESY/s320/spam.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5202823407743933714" /></a>Fete frumoase ii zambesc inca de la intrare: “Fumatul e gratis. Luati si o bricheta”. Sacosharul ia pachetul, ia si bricheta frumos ambalata intr-un servetel si o punga de plastic. O desface curios si studiaza cadoul primit. Entuziasmat de nou si de gratis, pe parcursul noptii va strange un cartus, sa ii ajunga pana la urmatorul party, cand va iesi sa-si faca din nou provizii. Alaturi de tigari, depoziteaza vreo trei flyere, bune de filtre, de pe care afla ultimele oferte de telefonie mobila. Poate cu ocazia petrecerii se hotaraste sa-si schimbe abonamentul! Primeste si o revista, pe care nu are timp sa o citeasca acum, nu e lumina, nici loc si este imbrancit. O pune insa in sacosa. Pentru ca, mai nou, la petreceri ti se dau sacose, clasicele traiste cu sireturi care te taie pe spate! Ca sa duci acasa!<div><br /></div><div>Ceea ce nu se depoziteaza in sacose, se arunca pe jos. Sacosharul nu mai danseaza pe ring, precum clubberul. El danseaza pe o noua podea, formata din gunoaie, pentru ca, in Romania 08, la petreceri, nu exista cosuri de gunoi! La picioarele lui colcaie fara intrerupere, grabite si haotice, stegulete si flyere imbibate in bere, reviste calcate in picioare si ajunse acum in derizoriu, sticle, pet-uri si pahare din plastic goale, prin care intrezaresti multe mucuri de tigari, caci fumatul e gratis. Numai clasicele mese Red Bull tin loc de cosuri de gunoi si ajung pana la orele diminetii, mormane de mizerie.<br /><br />De ce nu i se ofera sacosharului, la party, Domestos? O hostessa zambitoare sa-i intinda o sticla, la intrare, cand soseste, nu cand pleaca, sa o puna in sacosa, sa danseze cu ea, sa fie fericit, ca e branduit. La toaleta sa ii ofere o fata sapun. Nu unul, ci doua, primul sa-l foloseasca pe loc, in timp ce ea se uita la el, al doilea sa-l vare in sacosa, sa-l ia acasa cu el. Daca miroase sapunul, sa primeasca ceva surpriza! Daca nu vrea sapunul, sa-l arunce pe jos, sa ajunga in wc patinand. E murdar la WC? Nu-i nimic, are Domestos. N-are manusi? E libera piata! Puteti accepta ca sponsor, un brand de manusi de cauciuc. De ce nu se branduieste hartia igienica? N-ar mai fi lipsa, ar fi din belsug, iar pe jos n-ar mai fi apa, caci ar fi hartia, care sa absoarba. De ce nu i se da sacoharului, la bar, un desfacator de sticle? Astfel, barmanul ar petrece mai putin timp cu fiecare client si ar fi mai eficient. Cum de nu s-a gandit nimeni pana acum sa ofere tricouri de schimb, ca doar transpiratii sunt targetul! Sau macar un antiperspirant de buzunar. De ce nu se da strugurel? Dar Tampax? De ce nu se dau vitamine? De ce nu se da un magneziu, acolo? Doar candva s-a dat <a href="http://www.entran.ro/">Entran</a>! Deci se poate!<br /><br />Ai asociat mereu spamul cu ceva virtual. Chiar si cand il iei din cutia postala, il arunci in secunda doi la gunoi si nu il simti ca exista. Te-a sufocat insa spamul real, concret, de la unele petreceri. Te-a inconjurat din toate partile, vine dupa tine, ti se agata in pantofi, ti se infige in ochi si in creier fara voia ta. Este atat de mult, incat te axfisiaza. Si n-ai nici o scapare, decat sa te transformi, mai ales mental, intr-un sacoshar. Astfel, sponsorul e fericit ca isi extinde comunicarea si dupa eveniment, sacosharul este multumit ca plateste intrarea mult, dar strange ceva de banii astia, nu pleaca inapoi cu urechile infundate si mana in fund.<br /><br />Clubberul a fost transformat in sacoshar cand produsul, prezent pana atunci la petreceri prin bannere si proiectii, a devenit palpabil. N-ai nimic cu BTL-ul, prezenta obiectelor promotionale la party are menirea sa absoarba consumatorul cand este relaxat. Pus pe distractie, clubberul isi va concentra atentia si asupra produsului, ceea ce in viata de zi cu zi nu face. Insa, produsul trebuie targetat! Adica: nu se dau la club 2000 de reviste ca sa formeze o noua podea, nu se dau 3000 de stegulete si alte 2000 de flyere cu telefoane mobile. Si mai ales, nu se dau sacose! Chiar nu se dau. Pe langa senzatia de axfisiere mentala, poate lua totul foc in orice clipa. In plus, este prea mult plastic! Pana acum, numai Peroni a reusit sa ofere un cadou destept, o lentila caleidoscop, care deformeaza imaginile atunci cand te uiti prin ea. Este branuita, e super cool, chiar daca nu e utila si o iei acasa fara sa o pui in sacosa.<br />Aveti grija, nu dati pixuri, ca nu se stie pe mana cui ajung!</div>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-411227333626969812008-05-19T10:15:00.009+03:002008-11-07T05:50:16.863+02:00Creamfields, ca o crema in castron<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SDEppNeqHQI/AAAAAAAAAbk/IrTOhNtFS8w/s1600-h/creamfields.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SDEppNeqHQI/AAAAAAAAAbk/IrTOhNtFS8w/s320/creamfields.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5201984832559258882" /></a>Daca nu iti place Liberty Parade, cu siguranta sosirea festivalului Creamfields, din Anglia, in Romania, in august, nu iti gadila nicio emotie. Cu atat mai putin line-up-ul, care nici macar nu merita mentionat. N-o sa credeti insa, cine aduce Creamfields la noi in tara: catareata de muzica populara Maria Dragomiroiu si sotul ei, Bebe Mihu, prin DNB Records! Hop si-asa! Ceea ce straneste insa emotii este regulamentul festivalului, care dospeste de sfaturi ce te zguduie de ras si norme care te pun pe fuga. Cel putin, formularea lor totalitarista, totalitarista.<br /><span class="Apple-style-span" style="font-size: large;"><br />Restul articolului, pe </span><a href="http://www.chestionabil.ro/?part=comments&idpost=1418&mt=05&yr=2008&arh="><span class="Apple-style-span" style="font-size: large;">chestionabil.ro</span></a><div><br /></div><div><div style="text-align: right;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">published in </span><a href="http://www.timeoutbucuresti.ro/"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">Timeout</span></a></div></div>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-69456443642386202002008-05-15T12:45:00.005+03:002008-11-07T05:50:17.325+02:00Berlin la Constanta<div><br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCwGlNeqHNI/AAAAAAAAAbM/LP3GV_xAhHo/s1600-h/clubberlin_1.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCwGlNeqHNI/AAAAAAAAAbM/LP3GV_xAhHo/s320/clubberlin_1.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5200538906049256658" /></a><div style="text-align: center;"><a href="http://www.clubberlin.blogspot.com/"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">http://www.clubberlin.blogspot.com</span></a><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;"><br /></span></div><br /><div>Am avut de curand surpriza sa descopar ca barul unde mi-am scris temele, patru ani de liceu si unde am umplut un caiet studentesc cu jocuri de Wist, s-a transformat acum in clubul perfect pentru underground. Se afla in Constanta, se numeste <a href="http://www.blogger.com/www.clubberlin.blogspot.com">Berlin</a>, s-a deschis anul acesta, in februarie. Cum cobori inspre Piata Ovidiu, este la subsolul hotelului fostului <a href="http://www.youtube.com/watch?v=2bIs1qPg_YQ">Birou de Turism pentru Tieneret</a> care, desi are alt proprietar decat inainte de ‘89, el tot BTT se numeste. Arata foarte bine, nu e glam, nu-i nici trashy, este pur si simplu cool.<br /></div><div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCwGp9eqHOI/AAAAAAAAAbU/Q7xe1myIKgc/s1600-h/clubberlin_2.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCwGp9eqHOI/AAAAAAAAAbU/Q7xe1myIKgc/s320/clubberlin_2.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5200538987653635298" /></a>Este decorat minimal, peretii sunt placati cu dreptunghiuri din piele alba si neagra, care formeaza spirale sau coduri de bare. Ca sa ajungi la toaleta, urci niste scari, treci prin receptie, saluti daca vrei receptionera turcoaica si de-abia apoi ajungi a baie, unde te intampina, ca pe vremuri, o masa cu fata de masa, cu o vaza pe fata de masa si o margareta in vaza. Preturile sunt mici, mici, mici, 4 lei berea.<br /><br /><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCwGx9eqHPI/AAAAAAAAAbc/bNfNhGEB1vg/s320/clubberlin_3.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5200539125092588786" />Ce este insa cu adevarat cool e ca poti veni aici cu grupul tau de prieteni si cu prietenii lor, printre care poate se afla si un DJ si va puteti distra departe de populatia si line-up-ul din La Mania, Kristal sau Gossip Mamaia. Fara a plati chirie, numai cu o consumatie obligatorie de 30 de lei de persoana, ai parte de undergound pe litoral. Doritorii de petreceri sa-l sune din timp pe Mircea, la 0766 484 948 sau sa-i tasteze aici: mircea.boulean@gmail.com.</div>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-80209527870188915412008-05-13T00:40:00.010+03:002008-11-07T05:50:18.195+02:00Sexul in arta si Modelu' ca modelVineri, 15 februarie, intr-un apartament urias din studiourile Buftea, unde cateodata Sarbu il cazeaza pe Copola, a avut loc “The Immaculate Intercourse”, un shooting pentru revista <a href="http://www.omagiu.com/">Omagiu</a>, realizat de <a href="http://www.camildumitrescu.com/">Camil Dumitrescu</a>, cu focus pe <a href="http://www.blogger.com/www.myspace.com/themodelelk">The Model</a>. <div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCi6fteqHII/AAAAAAAAAak/KlU7qmj-kkA/s1600-h/omagiu_1.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCi6fteqHII/AAAAAAAAAak/KlU7qmj-kkA/s320/omagiu_1.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5199610823746133122" /></a><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">photos by Camil Dumitrescu</span><br /></div>CAMIL<br /><br />- De ce “The Immaculate Intercourse"?<br />- N-am gasit alta rima. Purisme...<br />- De ce este Modelu potrivit pentru o relatie sexuala imaculata?<br />- Pentru ca este o personalitate de o puritate exemplara.<br />- Ce anume din personalitatea lui este exemplar?<br />- Modelul este propriul sau exemplu. De aici autoreflexivitatea, ca stare de fapt...OMG, ce am zis! Mai concret, Modelul are niste maniere exemplare.<br /><br />MODELU'<br /><br />- Cum se impaca modelul din muzica cu modelul din fashion?<br />- Excelent! Ambii sunt <a href="http://freshgoodminimal.blogspot.com/2007/09/model-lactate-si-sex.html">narcisisti, exhibitionisti si interesati de energia sexuala a abdomenului</a>, care vine cu snare-ul de elektro, la a doua bataie.<br />- Care a fost tema shootingului?<br />- Sex, so they have said. Anyways, I only saw a titty shape, no nipples even.<br />- Nici macar un sfarc?<br />- Nimic domnule, am plecat foarte dezamagit.<br /><br />CAMIL<br /><br />- Modelu sustine that he didn’t see any nipples. E adevarat?<br />- Chit ca a vazut sau nu, Modelul este un gentilom. Plus ca, intr-un atare context, ce mai conteaza un titty in sus sau in jos?<br /><br />MODELU'<br /><br />- Cine e clubberul ninja?<br />- Nu e un clubber. Nu toata lumea e clubber. Nu e nici ninja. Este un personaj misterios, care prin misterul sau (isi) da putere.<br /><br />CAMIL<br /><br />- Cine e clubberul ninja?<br />- Esti rasista. Este Chris, un baiat din Chitila, vecin cu ERPS, gipsy erps…<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCi7Q9eqHJI/AAAAAAAAAas/6rkpmcGpLRI/s1600-h/omagiu_2.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCi7Q9eqHJI/AAAAAAAAAas/6rkpmcGpLRI/s320/omagiu_2.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5199611669854690450" /></a><br />MODELU'<br /><br />- Cine te-a imbracat?<br />- Morrigan. Ea face marea parte a toaletelor mele, inclusiv cea rococo de la Gigolo Night. Este o foarte buna prietena, cu care ma stiu de 8 ani.<br />- Cine te-a frezat?<br />- The Model l-a frezat pe The Model prin mana lui Fane, frizerul cel mai tare din Crangasi!<br />- Cat costa tunsul la Fane?<br />- 2 euro, poate mai putin.<br />- Ai o freza de 2 euro?<br />- Taiatul parului frezei mele costa in acea zona a Bucurestiului mai putin de 2 euro. Freza mea costa vreo 200 de euro, in Dorobanti. Pura geografie economica.<br /><br />- Ce iti soptea fata la ureche?<br />- Niste aer cald. Era foarte placut.<br />- Te gadila?<br />- Nu simteam gadilare.<br />- Cum ti-a spus fotograful sa stai?<br />- Camil avea o idee cam cum se desfasoara treaba. Mi-a ales un loc, in rest pose-ul il aleg singur in mare parte. E o anume stare la care subscrii si in care intri.<br />- La ce stare ai subscris atunci?<br />- De incremenire.<br /><br />- Cum se raporteaza celelalte personaje la tine?<br />- Viziunea ii apartine in intregime lui Camil. Eu sunt un biet model.<br /><br />CAMIL<br />- Cum se raporteaza celelalte personaje la el?<br />- Tine de hazard. Ce se intampla acolo e ca o ruleta ruseasca. Exista o sansa de unu la sase sa vedem si sange.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCi7jdeqHKI/AAAAAAAAAa0/YBoiy8QDPXk/s1600-h/omagiu_3.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCi7jdeqHKI/AAAAAAAAAa0/YBoiy8QDPXk/s320/omagiu_3.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5199611987682270370" /></a><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">photos by Camil Dumitrescu</span><br /></div>MODELU'<br /><br />- Ai vrut sa intrii in cada?<br />- Crede-ma, s-au intamplat multe chestii ciudata la shootingul asta. Eu de obicei, nu am putere sa tin atata amar de lapte in mana. Erau multi litri acolo, trei, patru, iar in vana nu mai zic. Daca ar fi avut laptele vreo 15 grade in plus, nu as fi evitat sa intru, dupa ce terminam treaba.<br />- Tu esti argatul care mentine temperatura laptelui?<br />- Ai sa razi, dar m-am ocupat personal de incalzirea pungilor de lapte sub jetul de apa calda. Evident ca, la cumparare era luat din frigider.<br /><br />CAMIL<br /><br />- Cum s-a comportat Modelu la shooting?<br />- A fost punctual, serios, eficient, ca intotdeauna. Ne-a ajutat sa aducem laptele la temperatura corpului uman, intr-o chiuveta de sapte stele, in susurul molcom al unui jet de apa calda. O solutie aparent simpla, dar care s-a dovedit a fi salvatoare, avand in vedere ca ne confruntam cu asa o problema complexa.<br />- Cati litri de lapte a incalzit?<br />- Cred ca au fost vreo 20, o solutie lejera fata de ceea ce ne-a sugerat cineva in prima instanta, si anume sa folosim vinarom. Ar fi putut fi dramatic.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCi8yNeqHLI/AAAAAAAAAa8/Vhf1ofQU5fU/s1600-h/makinof.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCi8yNeqHLI/AAAAAAAAAa8/Vhf1ofQU5fU/s320/makinof.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5199613340596968626" /></a><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">photos by Camil Dumitrescu</span><br /></div>CAMIL<br /><br />- Modelu este vizibil emotionat. Asa i-ai spus sa para?<br />- Actul artistic fara emotie e ca ... fara ..., nu? A fost poate emotionat, dar nu coplesit.<br /><br />MODELU<br /><br />- Esti vizibil emotionat. De ce?<br />- Eram paralizat ca sa nu cad in cada cu lapte. Cine stie ce mi s-ar fi putut intampla?<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCi9SNeqHMI/AAAAAAAAAbE/cWvuqLkP8_8/s1600-h/OMAGIU_5.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCi9SNeqHMI/AAAAAAAAAbE/cWvuqLkP8_8/s320/OMAGIU_5.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5199613890352782530" /></a><br />CAMIL<br /><br />- Ce se afla in sticla?<br />- LORGEAN, dar unul esentializat. Un lorgean esentializat. In nici un caz Campari.<br />- Ce iti face Lorgeanul?<br />- Inlocuieste o bautura mai proasta. Poate Campari, poate altceva. Am zis oare Campari? Eu cred ca era o bautura mai proasta si atat, cu siguranta cu un sens al marketingului discutabil.<br />- Ce s-a intamplat de fapt?<br />- Asta era un proiect pentru care trebuia asigurat din start un buget marisor. Prin urmare, s-a cautat un client care sa se asocieze cu imaginile noastre, astfel incat noi sa avem bani suficienti pentru productie. Am avut pe set o vizita de vreo patru ore a doua domnisoare care cu onor reprezinta interesele marcii in tara noastra. Au stat, s-au distrat, ne-au aratat cum se pune corect portocala la stanga, cuburile de gheata in configuratie corecta etc. O saptamana mai tarziu a sosit la redactia Omagiu un e-mail care, pe scurt, spunea ca, Campari nu mai doreste, brusc, sa se asocieze cu proiectul nostru. Iar mailul se termina chiar asa: "Te rog frumos sa scoti sticla si paharele, cu ajutorul Photoshop-ului din poze si imi cer scuze daca am provocat unele neplaceri". Profi.<br />- Nu s-a baut Campari la fata locului?<br />- Modelul nu bea alcool, iar el este un adevarat trensetter.<br /><br /><br /></div>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-18449032663844553422008-05-09T12:23:00.007+03:002008-11-07T05:50:18.401+02:00Razmerita la B52<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCQalt8HWlI/AAAAAAAAAZ0/SlrCetDtF_w/s1600-h/internullo.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCQalt8HWlI/AAAAAAAAAZ0/SlrCetDtF_w/s320/internullo.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5198309105181612626" /></a><br />Ieri seara, in B52, Shake Sauvage si Cosmiq Microbiq se miscau de zor la laptop si la playere. Le lipsea <a href="http://freshgoodminimal.blogspot.com/2007/09/party-cu-microfon.html">microfonu</a>l si m-am ofticat, pentru ca ei sunt singura voce din muzica electronica pe care o accept. Aproape ca tanjesc. Shake Sauvage a renuntat la muzica bip ba pa lu la si punea minimal (later edit: "Nu puneam frate minimal, cel mult o piesa"). Mi-a spus insa ca, in seara asta, la Embryo, se va intoarce in anii ’70. Era gol. Cativa stateau pe canapelele din piele, de parca ar stain limuzina, beau, vorbeau, beau, vorbeau. Ieftin la B52, sa tot bei si sa vorbesti. Printre franturi, il auzeam pe <a href="http://de-dans.blogspot.com/">de dans</a> cum se converseaza cu un inalt. “Asteptarea, asta este esenta minimalului. Mie asta imi place (…) asteptarea, asteptarea!”, spunea de dans. “Dar eu am un reflex de care nu pot sa scap”, explica inaltul. Dupa care muzica le-a inghitit cuvintele si n-am mai prins de la de dans decat ca “este o revolutie!”. Ritmul creste, piesa este buna, lumea fluiera un pic, iar tradintionalul “Bine Pagal!“ se transforma, undeva in spate, in “Libertate pentru Internullo!”. Mai pleaca niste oameni, parca suntem tot zece. Nota zece.[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-82188164561930836022008-05-07T12:41:00.012+03:002008-11-07T05:50:19.463+02:00In iunie, mergem la Sonar<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCGISpgv0XI/AAAAAAAAAYU/ScZ8ceHXbCM/s1600-h/sonar_1"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCGISpgv0XI/AAAAAAAAAYU/ScZ8ceHXbCM/s320/sonar_1" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5197585298924491122" /></a>Între 19 şi 21 iunie, în Barcelona, explodează a 15-a ediţie a festivalului de muzică electronică Sonar. Iar dacă vrei să ajungi, trebuie să-ţi faci planul de pe acum. Nu vrei să rămâi pe afară cu cazarea, pentru că la acest festival se strâng 80.000 de sonariști, din toate colţurile lumii. Închiriază un apartament în Barcelona, printr-o agenţie imobiliară. Cu cât sunteţi mai mulţi, cu atât mai ieftin. Festivalul nu oferă zonă de camping, pentru că este unul urban, invadat de tehnologie, artă contemporană şi multimedia. În primă zi, stai la o coadă imensă, ca să-ţi ridici biletele.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCGJu5gv0ZI/AAAAAAAAAYk/3WThX7np640/s1600-h/sonar_3.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCGJu5gv0ZI/AAAAAAAAAYk/3WThX7np640/s320/sonar_3.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5197586883767423378" /></a><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="color: rgb(0, 0, 0);"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">pics by dreamferry & de-dans</span></span></div><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="color: rgb(0, 0, 0);"><span class="Apple-style-span" style="font-size: 10px;"><br /></span><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCGRKJgv0gI/AAAAAAAAAZc/d6U13aCJCTE/s1600-h/sonar_3a.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCGRKJgv0gI/AAAAAAAAAZc/d6U13aCJCTE/s320/sonar_3a.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5197595048500253186" /></a><div style="text-align: left;">Sonar by Day se întâmplă la MACBA, muzeul nostru de artă contemporană. Aici ai două scene afară şi două în clădire, party-uri organizate de diverse brand-uri, concerte la subsol, lounge la etajul unu şi dans în curte. În trei zile, vei putea asculta aproape 30 de artişti. Te poţi pierde la târgul de muzică, unde fac prezenţa în jur de 100 de labeluri şi de unde poţi pleca cu o colecţie impresionantă de stikere, cu tricouri cu super design, la 15 euro şi reviste de tot felul. Ce te va da însă pe spate va fi Sonar Matrica, o galerie unde se întâmplă artă - instalaţii multimedia. Este costisitor să bei ceva înăuntru. 250 de mililitri de bere costă trei euro, iar apa e la fel de scumpă. Cumpără-ţi bere din afara ariei festivalului, de la pakistanezi. Costă un euro cutia, este proastă şi îşi face treaba. Nu te lăsa intimidat de sloganurile antisonar afişate pe clădirile din jur de rezidenţii conservatoristi, dornici de linişte. <br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCGPMJgv0fI/AAAAAAAAAZU/pfW2SR4ELxI/s1600-h/sonar_4.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCGPMJgv0fI/AAAAAAAAAZU/pfW2SR4ELxI/s320/sonar_4.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5197592883836735986" /></a><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;"><a href="http://de-dans.blogspot.com/"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">de-dans</span></a></span><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">, later edit: "vezi ca a treia poza nu e de la sonar, e de la alta petrecere. bine, nu cred ca o sa-si dea cineva seama".</span></div><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: 10px;"><br /></span><div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCGR4Zgv0hI/AAAAAAAAAZk/y-aR98hamCw/s1600-h/sonar_2.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCGR4Zgv0hI/AAAAAAAAAZk/y-aR98hamCw/s320/sonar_2.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5197595843069202962" /></a><div style="text-align: left;">Petrecerea se încheie la opt, noua seara, dar la ora sapte începe Sonar by Night, aşa că va trebui să alegi unde vrei să fii. Se ţine la jumătate de oră de Barcelona, în trei hale imense, legate între ele printr-o curte interioară cât jumătate de cartier, unde se află cea de-a patra scenă. Aici ajungi cu autobuzele puse la dispoziţie de organizatori, care vin în continuu, dar tu tot vei sta la coadă 30 de minute. Intrarea în hale este mărginită de tarabe pe care stau tolănite, la vânzare, saralii şi grame de haș, dar şi, surpriză, grătare fumegânde de pe care poţi cumpăra cârnaţi. De la aceeaşi comercianţi îţi iei şi bere. Nu poţi intra cu ea înăuntru, dar vei ieşi mereu s-o bei afară, între turele de la o scenă la alta, cu ochii în line-up, frustrat că au loc patru act-uri în aceaşi timp, iar tu nu poţi vedea decât unul. Fă-ţi o listă de prioități. Numai aşa te poţi întoarce în ţara pe deplin satisfăcut şi fără regrete că, vorba aia, ai ars-o bezmetic.<br /></div></div><div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCGKc5gv0cI/AAAAAAAAAY8/3lRCYwsyu_8/s1600-h/sonar_5.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCGKc5gv0cI/AAAAAAAAAY8/3lRCYwsyu_8/s320/sonar_5.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5197587674041405890" /></a><div style="text-align: left;">Pentru a-ţi potoli foamea, ai la dispoziţie tarabele indienilor, chinezilor, arabilor, vegetarienilor sau dubioșilor cârnaţi de la club. Îţi poţi potoli setea şi te poţi chillui în zecile de baruri. Dacă te simţ rău, există punct sanitar. Toaleta însă, se plăteşte 50 de cenţi. Nimic nu e gratis. Dacă ai bani de cheltuiala, vizitează magazinele şi tarabele cu suveniruri şi cumpără-ţi orice cu logul Sonar pe el. Petrecerea se încheie la opt dimineaţa şi nu trece nici măcar un minut peste această oră. Forţele de ordine au grijă ca 30 de minute mai târziu să nu mai fie picior de sonarist pe tărâmul festivalului. La ieşire însă, ieşi doldora de flyere, care te îndeamnă către un after hours. Iar dacă alegi inteligent, poţi ajunge pe acoperişul unei clădiri, unde mintea zboară, iar sufletul conduce dinaintea ei.<br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCGKoJgv0dI/AAAAAAAAAZE/Dfg7PLwCV8s/s1600-h/sonar_6.jpg" style="text-decoration: none;"><span class="Apple-style-span" style="color: rgb(0, 0, 0);"><br /></span><img style="text-decoration: underline;display: block; margin-top: 0px; margin-right: auto; margin-bottom: 10px; margin-left: auto; text-align: center; cursor: pointer; " src="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCGKoJgv0dI/AAAAAAAAAZE/Dfg7PLwCV8s/s320/sonar_6.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5197587867314934226" /></a><div style="text-align: left;">Verifică line-up-ul Sonar pe <a href="http://www.sonar.es/">www.sonar.es</a>. Un bilet costă 170 de euro pe trei zile dar îţi poţi cumpăra doar pentru o singură zi.<br /></div><br /><div style="text-align: right;"><span class="Apple-style-span" style=" ;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">published in </span></span><a href="http://www.fhm.ro/upgrade/clubbing/in-iunie-mergem-la-sonar.html"><span class="Apple-style-span" style=" ;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">FHM</span></span></a><br /></div></div></div></span></div>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-61083750518446656282008-05-06T13:07:00.007+03:002008-11-07T05:50:19.759+02:00Polidependenta de poliflore<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCCa8yUy1NI/AAAAAAAAAYM/GRxTprFFtaM/s1600-h/poamemnon.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCCa8yUy1NI/AAAAAAAAAYM/GRxTprFFtaM/s320/poamemnon.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5197324339077371090" /></a><br />- In orice oras din lume te duci, trebuie sa bei un pahar de apa de la robinet, ca simti vibe-ul<br />- Cand te duci la Ada Milea la concert, trebuie sa fii una cu folcul.<br /><br />- Cand are gig-uri in provincie, Vali Barbulescu se duce cu masina lui si taxeaza 11 mii pe kilometru.<br />- Vali Barbulescu e mai ieftin ca un taxi.<br /><br />- Ai grija cu sunetul.<br />- Ce bine suna asta.<br /><br />- Am putea sa mergem la Magda…<br />- Pai deja ne e somn, de ce sa mergem la Magda?<br /><br />- Unde esti, acasa? Ce tare!<br />- Unde esti, la munca? Ce nebunie!<br /><br />- Sunt pe interes, nu ma dau la tine.<br />- A ajuns si my space-ul asta…<br />- Aici, toti suntem cinelle.<br />- Si brichetele incep sa semene a Ipod.<br />- Robot analog<br />- Mar ma de-aici!<br />- Scuipa ce ai in palma.<br />- Daca fluieri in capacul de la Olynth iti simti ciocanelul din ureche.<br />- Goblenul este retro pixel art.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCAudiUy1LI/AAAAAAAAAX8/4Mb71PU5GfQ/s1600-h/chestionabil.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SCAudiUy1LI/AAAAAAAAAX8/4Mb71PU5GfQ/s320/chestionabil.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5197205054950659250" /></a><br />- Oamenii intra in deep-uri<br />- Iesiri monosilabice<br />- Nu stia lupte, se batea manual<br />- Toti bloggerii sunt antiblogeri<br />- Nicu Alifantis, Nicu Alifantis<br />- Rastamon = un rastaman cu pantaloni de pokemon<br />- Hernie de vinyl - in general, toti djii sufera de asta<div><br /></div><div style="text-align: right;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">published in </span><a href="http://www.timeoutbucuresti.ro"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">Time Out</span></a></div>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com7tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-44779226617605329132008-04-30T11:04:00.007+03:002008-11-07T05:50:20.595+02:00Dan Deacon, super cafeinizat<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBgpVyUy1HI/AAAAAAAAAXc/lBwAvuClFcI/s1600-h/deacon_1.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBgpVyUy1HI/AAAAAAAAAXc/lBwAvuClFcI/s320/deacon_1.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5194947624434848882" /></a>Ceva a revoltat in tine entuziasmul de primavara. In loc sa fie calm, melancolic si visator, demn de pastelurile proaspat inflorite, il simti ca o bila de energie in gat. Iti arde esofagul si te face sa tipi. Poate s-a intepenit in tine “anarhia” din jurul summit-ului sau poate te-a starnit Dat Politics, la Rokolectiv, cert este ca americanul <a href="http://www.myspace.com/dandeacon">Dan Deacon</a>, artisul rotund, cu rame rosii, lipite cu scotch, ti-a asediat in viteaza creierul, precum un soldat electronic, cu mii de beat-uri impulsive. Vrei sa dansezi, sa te zbati si sa faci zgomot.<br /><br />In muzica lui, totul pare absurd, mult prea rapid ca sa fie real, mult prea constant in viteza ca sa nu existe. O frenezie de loop-uri construieste ritmul intr-o impetuozitate nervoasa de sunete abstracte care te transforma in dans spasmodic. Este o hiperactivitate sonora care da aspectul, atat tie, cat si lui, unui maniac post punk. Universul nu mai are nici un inteles, asa ca, de ce sa nu-ti faci de cap atata timp cat isteria se revarsa din boxe? Sa fie noise, in supra doze!<br /><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/_eMb_kh_glw&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/_eMb_kh_glw&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br />Cand face live, americanul pare sa fie preocupat doar de ce suna bine pe moment (!). Muzica da navala peste tine cu tempouri care iti intepenesc mintea si isi lasa amprenta. Iti place sau nu. Cale de mijloc nu cred ca exista. Muza lui este influentata de new rave, punk rock si pop, de muzica din Looney Tunes si The Simpsons. Peste toate, domneste improvizatia si spectacolul. “As putea provoca audienta la o discutie, as putea spune ceva ridicol, cum ar fi cateva numaratori inverse elaborate si fara sens, poate le cer sa stea in cerc, pentru un concurs de dans. Dar, de la noapte la noapte se schimba atat de multe, asa ca niciodata nu stii”, spune artistul. In timpul show-urilor, Dan Deacon implica audienta in spectacol, intr-un mod atat de banal si de copilaresc, incat toata lumea ii face jocul cu un entuziasm salbatic.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBgqBCUy1JI/AAAAAAAAAXs/sKi7NwmvXHk/s1600-h/deacon_3.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBgqBCUy1JI/AAAAAAAAAXs/sKi7NwmvXHk/s320/deacon_3.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5194948367464191122" /></a>“Cand cantati, uitati-va la copacii de acolo si amintiti-va ca la un momentdat totul era acoperit de acesti pomi frumosi, dar acum, in locul lor se afla un centru studentesc super modern. Asa ca priviti acesti copaci, intindeti mainile la cer si cantati cu veneratie pentru acesti pini preaputernici, care cresc pana la cer”, si toata lumea ridica mainile si canta odata cu el. “Cantati la tipul ala in tricou negru”, adauga Deacon dupa cateva versuri. “Cred ca am acest talent de la mama mea. Ea reusea mereu sa convinga oamenii sa faca lucruri pe care de fapt nu le-ar face”, explica artistul.<br /><br />Cand era copil, a cantat la trombon. Pe la 13 ani a primit un calculator Compact, care venea impreuna cu un mic soft. Acesta i-a permis sa urce muzica si sa priveasca sunetele, sa asculte si sa reasculte, pana iesea exact ceea ce trebuie. “M-am indragostit de soundul pe care nu il puteai canta la instrumente, care exista doar in calculator”, explica Deacon. Mai tarziu, a studiat compozitie electro-acustica la New York si s-a mutat impreuna cu sase prieteni, in orasul port, Baltimore. Au format Wham City, un grup de muzicieni si performeri care organizeaza petreceri si concerte cu artisti pe care ii cunosc personal sau prin prieteni. Nu scot profit din asta. Au unul, doua spectacole pe luna, cateodata in locatii predestinate, altadata in case, depozite, alei sau parcuri. Baltimore nu are locatii pentru astfel de evenimente, asa ca totul se intampla ilegal, in aceste locuri. “Problema este ca scena a crescut prea mult si au aparut toate aceste legi ciudate in privinta rave-urilor. Daca te prind ca faci o “petrecere”, iti dau o amenda, daca faci un “rave” poti sta la puscarie 20 de ani, pentru ca favorzezi consumul de droguri care apare in astfel de imprejurari!”.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBgr3SUy1KI/AAAAAAAAAX0/moazIW4jcMU/s1600-h/deacon_4.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBgr3SUy1KI/AAAAAAAAAX0/moazIW4jcMU/s320/deacon_4.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5194950398983722146" /></a>In prezent, spune despre el ca este “compozitor de live” sau “compozitor si interpret”. “Termenul de solist nu mi se potriveste. Desi cant intr-un fel, nu sunt cantaret. Cred ca sunt muzician, dar nu dau atentia cuvenita acestui aspect”, recunoaste Deacon. “Cand am inceput sa pun show-uri in scena, am fost indemnat de dorinta de a face live. Majoritatea lucrurilor erau inregistrate, de fapt toate, fara vocale, asa ca dadeam aceste reprezentatii stranii, in care alegeam oameni din public si ii puneam sa zica lucruri ciudate. Dar m-am simtit ca si cum faceam regia pentru o piesa de teatru dubioasa, asa ca mi-am cumparat niste pedale, am gasit doua generatoare de semnal in gunoi si am inceput sa fac tot acest zumzet neobisnuit. Asta m-a plictisit la culme. Am incercat sa le imbin pe amandoua: interactiunea cu audienta si ceva chestii preinregistrate, cu focus pe procesarea efectelor vocale, codarea cuvintelor si distorsionarea undelor de sunet, deja <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Square_wave">patrate</a>".<br /><br />Dan Deacon isi instaleaza set-up-ul de live in mijlocul ringului si lasa isteria sa se prevaleasca asupra lui, la propriu. Tipa si se zbate alaturi de publicul pe care il scoate din minti. “Cand am inceput, majoritatea seturilor pe care le faceam nu aveau parte de o scena. Asa ca m-am obisnuit ca oamenii sa stea chiar in jurul meu, iar mai tarziu, cand am avut parte de scena, pur si simplu m-am simtit inconfortabil, ciudat, oamenii nu mai dansau atat de isteric, asa ca am facut din asta o regula”. Set up-ul sau de live este ca un instrument format din mai multe parti: un procesor de voce, generatorul de unde de sunet, un <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Ring_modulator">ring modulator</a> si clapele. Toate sunt lipite de masa cu scotch de culori diferite si nici una dintre ele nu este modificata in vreun fel. Un craniu transformat in stroboscop tine loc de proiectii. Deacon le ofera oamenilor foi de hartie cu versurile pieselor, majoritatea suprarealiste sau copilaresti, depinde de piesa, ca sa cante cu totii. Unele versuri le scrie dupa ce compune muzica, altele le face in timp ce o compune, unele au sens, altele sunt doar pe baza de fonetica, doar vocale si consoane. In piesele sale se aud animale, pentru ca “pur si simplu imi place cum suna, nu ma gandesc la definitia cuvantului”.<br /><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/oG0o5SADikY&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/oG0o5SADikY&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style=" "><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">Wooody Wooodpecke</span></span><span class="Apple-style-span" style=" "><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">r</span></span></div><div style="text-align: center;"><br /></div>Prima piesa de pe ultimul sau album, The Spiderman of the Rings, scos anul trecut, la Carpark Records, “Wooody Wooodpecker" contine rasul convulsiv al personajului animat, in loop, distorsionat, un sfarait de sitetizator in crescendo, note intepatoare, percutii mecanice care ajung pana acolo unde tendoanele unui om s-ar putea rupe. Este ca si cum Deacon te-a blocat undeva intre “iritant” si “captivant” si nu are nici un stres sa repare ce a facut. In piese distingi si gabba techno, si happy hardcore. Artistul arunca cu rock noise in pop! “Cred ca pop-ul este foarte important. Este foarte ciudat insa, cum multi oameni spun ca albumul meu nici macar nu este muzica. La inceput faceam foarte multe seturi de astfel de noise, asa ca pentru tipii cu noise- ul eram tipul fascinat de pop, iar pentru cei cu pop-ul eram tipul obsedat de zgomot”, explica Deacon.<br /><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/GACCGqX8LpE&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/GACCGqX8LpE&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">Wham City</span><br /></div><div style="text-align: center;"><br /></div>Piesa de rezistenta a albumului este “Wham City”, muzica dedicata grupului sau de prieteni din Baltimore si orasului care l-a umplut de energie, precum pe detroitieni, Detroitul. Piesa contine tot felul de beaturi hipnotice, sintetizatoarele Kraftwerk, ciocanele lui Steve Reich si clapele lui Terry Riley. Te duce insa cu gandul si la Muppet Show, pentru ca, desi este epic si plateste tribut compozitorilor pe care i-a invatat in scoala, nu rezista indemnului de a se juca cu copilul din tine. “Am intalnit oameni care au pus aceasta muzica copiiilor. Unora le-a placut foarte mult, altora li s-a parut doar zgomot, ceea ce cred eu ca e bine. Imi doresc sa fac muzica care sa placa oamenilor care nu au notiuni preconcepute. Adica preferintele lor nu se bazeaza pe “imi place asta pentru ca lui cutare ii place asta” sau “nu-mi place asta pentru ca cutare nu asculta asta”, intelegi ce vreau sa spun? Incerc sa scriu muzica care, intrinsec, sa placa sau sa nu placa, in functie de ceea ce muzica in sine a fost, decat in functie de nu stiu ce trend, in caz ca face sens ce spun”, incearca Deacon sa-si explice soundul. <div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBgpcCUy1II/AAAAAAAAAXk/wf25nDzuRZM/s1600-h/deacon_2.png"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBgpcCUy1II/AAAAAAAAAXk/wf25nDzuRZM/s320/deacon_2.png" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5194947731809031298" /></a><br /><div style="text-align: right;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">Ping-pong cu</span><a href="http://de-dans.blogspot.com/2008/04/dan-deacon.html"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;"> de-dans</span></a><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">, </span></div><div style="text-align: right;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">de unde luati ultimul album Dan Deacon – The Spiderman of The Rings </span></div><div style="text-align: right;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">Downlodeaza </span><a href="http://www.dandeacon.com/mp3/"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">aici</span></a><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">, trecutul artistului <br /></span></div><div style="text-align: right;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;"><br /></span></div><div style="text-align: right;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">surse:</span><a href="http://www.musictowers.com/news/features/interview-dan-deacon-breaking-the-ice/?page=3"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;"> aici</span></a><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;"> si </span><a href="http://www.supmag.com/checkit/archives/2007/05/post_8.html"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">aici</span></a><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;"> <br /></span></div><br /><br /><br /></div>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-77061367304327496112008-04-25T17:32:00.004+03:002008-11-07T05:50:20.878+02:00Asculta maine, www.cubecast.net<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBHsCyUy1GI/AAAAAAAAAXU/_uGZVFa-e5Y/s1600-h/flyer_77.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBHsCyUy1GI/AAAAAAAAAXU/_uGZVFa-e5Y/s320/flyer_77.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5193191377947776098" /></a><span class="Apple-style-span" style="font-size:small;"><div style="text-align: center;"><a href="http://www.myspace.com/collinsvibe"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">http://www.myspace.com/collinsvibe</span></a></div></span><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">vineri / 26 aprilie / 19:00 /</span><a href="http://www.cubecast.net/"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;"> Cubecast</span></a></div>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-90288274826314841072008-04-24T19:08:00.008+03:002008-11-07T05:50:21.835+02:00DJ Optick si viata la +5<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBCwzyUy1BI/AAAAAAAAAWs/p44bQlFmzm0/s1600-h/%2B5.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer;" src="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBCwzyUy1BI/AAAAAAAAAWs/p44bQlFmzm0/s320/%2B5.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5192844774086988818" border="0" /></a>- Ce inseamna sa porti ochelari in muzica?<br />- Insemana ca ai probleme cu vederea.<br />- De cat timp porti ochelari?<br />- Nici nu se inventasera cand as fi avut de fapt nevoie. De la varsta de doi ani. Cred ca e o varsta decenta.<br />- Pe masura ce ai crescut s-au transformat in fashion sau tzine de vedere clara 100%?<br />- Dimpotriva, mi-au atras numai batjocura din cauza copiilor lipsiti de educatie elementara, drept care am devenit imun, iar acum, la batranete, ii consider un atu. Si da, sunt legati implicit de vedere...La +5 vezi lucrurile foarte bine!<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBCxACUy1CI/AAAAAAAAAW0/8ksel4-yfRs/s1600-h/detaliuochelari.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer;" src="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBCxACUy1CI/AAAAAAAAAW0/8ksel4-yfRs/s320/detaliuochelari.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5192844984540386338" border="0" /></a><div><br /></div><div>- Ce cuvinte de batjocura iti spuneau copiii?<br />- Paganel, Bogdan borcan. Paganel este un personaj din cartile lui Jules Verne.<br />Purta niste ochelari haiosi care acum costa vreo 250 de euro daca vrei modelul respectiv, deci era o fitza.<br />- Si tu ce le raspundeai copiiilor?<br />- Ii felicitam ca au ales sa vada filmul, insted of the book.<br />- Acum mai face cineva misto de tine?<br />- Nu, acum insa, ma confunda lumea cu Avi de la Activ, care si el poarta ochelari asemanatori ca forma. Mi-au venit insa cei comandati in urma cu doua luni, Vintage, iar cu viitoarea fata de tocilar sigur nu ma va mai confunda nimeni.<br />- Semeni cu Avi, de la Activ?<br />- Semanam, dar nu rasarim.<br /><br />- Mai ai ochelarii de cand erai mic?<br />- Nu, nici macar o pereche. Oricum, ii schimbam o data pe luna. Se spargeau foarte des ca de, eram si eu un mic zvapaiat.<br />- Cum aratau?<br />- Erau rotunzi, maro si naspa.<br />- I-ai spart vreodata?<br />- La greu, foarte des, aproape lunar. Ba eu eram de vina, ba alti copii la joaca. Acum nu ii mai sparg, ma plictisesc de ei.<br />- Ce faceai cand ii spargeai, cum ajungeai acasa?<br />- Nu e asa de grav. Daca ii dau jos inca mai pot conduce, citi, mixa, saruta etc..<br />- Te certau ai tai?<br />- Si mama poarta ochelari si au fost intelegatori.<br />- Unde i-ai pierdut ultima data?<br />- La o betie de ziua mea, acum patru ani, pe drumul spre Cluj, in momentul in care ma confesam unui copac. Erau niste rate acolo si aveam treaba cu ele.<br />- Ti-au cazut de la ochi?<br />- Cred ca se ingrozisera de ce au vazut si au decis sa ma paraseasca.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBCxJSUy1DI/AAAAAAAAAW8/78jhzhyfXIw/s1600-h/tomford.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBCxJSUy1DI/AAAAAAAAAW8/78jhzhyfXIw/s320/tomford.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5192845143454176306" border="0" /></a>- Cat investesti in ochelari?<br />- De vreun an de zile ....too much!<br />- Cate perechi ai?<br />- Cred ca sunt vreo 6. Am o colectie de lupe impresionanta, trebuie sa recunosc.<br />- Care este diferenta intre ei?<br />- Difera marca, culoarea, forma – tot. Sunt cu totii din filme diferite. Ca intre ceasurile de diferite marci. Daca ma uit la ele fara ochelari insa, s-ar putea sa nu observ prea mari diferente.<br />- In functie de ce iti alegi ramele?<br />- De imbracaminte si de stare.<br />- Ai niste ochelari pe care ii porti cand esti nervos?<br />- Ochelarii nu au nici o legatura cu sentimentele, emotiile.<br />- !<br /><br />- Ce importanta are brandul in viata ta?<br />- Nici una, dar sunt innebunit dupa ochelarii Tom Ford. Imi place colectia Vintage, m-am fixat pe ideea asta.<br />- De ce nu porti lentile de contact?<br />- Am incercat. Cred ca sunt mai reticent din punctul asta de vedere. Unele ma jeneaza si nu cred ca am gasit modelul corespunzator. Sau poate ca, pur si simplu nu imi place felul in care trebuie puse. Fetelor, sunteti niste masochiste!<br />- Ti-ar placea sa ai ochi albastri?<br />- Are mama, deci copiii mei au sanse mari. Vor avea, adica… gen, ma intelegi tu.<br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBCxUSUy1EI/AAAAAAAAAXE/Kqw5NHsTJmM/s1600-h/fataoptick.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBCxUSUy1EI/AAAAAAAAAXE/Kqw5NHsTJmM/s320/fataoptick.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5192845332432737346" border="0" /></a>- Unde iti lasi ochelarii noaptea, cand dormi?<br />- In patul lor, pe noptiera. Le place maxim acolo, sub veioza, se simt ca in incubator.<br />- Toti cei 6 ochelari stau pe noptiera?<br />- Nu sunt maniac. Stau pe un raft banal, toti la un loc. Imi place sa fiu ordonat. Ca de altfel si cu ceasurile.<br />- Unde e raftul?<br />- In living. De ce ma intrebi, vrei sa-mi pradezi colectia de ochelari?<br />- Cate ceasuri ai?<br />- Vreo 6. Le tin tot in zona ochelarilor.<br />- La vedere?<br />- Nu.<br />- Cu ce ii stergi? Ai solutie cu fas?<br />- Solutia cu fas e pentru neexperimentati. Exista metode mult mai rapide si mai eficiente, ca de exemplu un tricou cu un material adecvat. Iata inca un motiv foarte bun de altfel, de a-mi alege imbracamintea. Cand cumpar un tricou, ma intreb daca merge sa sterg cu el ochelarii sau CD-urile, la club. Adevarul e ca imi cumpar odata la doua saptmani o carpa pentru sters lentilele, altfel se zgarie.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBCxkiUy1FI/AAAAAAAAAXM/1ImOpD5qhPw/s1600-h/optickvsbradpitt.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer;" src="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SBCxkiUy1FI/AAAAAAAAAXM/1ImOpD5qhPw/s320/optickvsbradpitt.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5192845611605611602" border="0" /></a>- Aceasta este ultima pereche de ochelari pe care mi-am comandat-o.<br />- Aduci cu Brad Pitt?<br />- Nu.<br />- Brad Pitt aduce cu tine?<br />- Ma rog, cred ca si-ar dori sa lucreze la Radio 21.<br />- Cum iti place de tine mai mult, cu sau fara ochelari?<br />- Fac parte din mine. Nu ii consider un accesoriu. E ca si cum ai avea o mana in plus si asa ar fi normal.<br /><br />- Majoritatea pupitrelor nu au lumina, mai ales in afara Bucurestiului. Cat iti este de dificil sa mixezi in timpul seturilor?<br />- Asa este, drept urmare am o colectie de lanterne si lanternute la mine tot timpul.<br />- Cate?<br />- Vreo 4. Acasa sunt atat de multe pentru ca pur si simplu s-au adunat, ca brichetele la fumatori.<br />- Cunosti DJ de succes care poarta ochelari?<br />- Sunt foarte multi.<br />- Te-au influentat in vreun fel?<br />- Ochelarii lor nu.<br /><br />- Cate perechi de ochelari crezi ca vei avea peste 10 ani?<br />- Se pare ca versiunea mea de hipermetropie nu este foarte operabila, deci probabil ca foarte multe. Ma gandesc sa pastrez toate ramele, ca sa rad la batranete.<br /><br />- Cand intri intr-o camera cu lume, cine saluta primul, tu sau ei?<br />- Salut pe cine cunosc, iar daca nu-i observ am o scuza, nu vad bine!<br />- Ai indice de refractie mare?<br />- Nu, dar indicele trivibrofaxizor este foarte ciuspengizat.<br /></div>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-28924714265404913912008-04-22T13:52:00.018+03:002008-11-07T05:50:22.646+02:00Alex Under, brainy minimal<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SA3J4CUy0_I/AAAAAAAAAWc/t8r_S-cLw_Y/s1600-h/lovelylore.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SA3J4CUy0_I/AAAAAAAAAWc/t8r_S-cLw_Y/s320/lovelylore.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5192027909961995250" /></a><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">Alex Under & Lovely Lore @ Studio Martin '07<br /></span></div><div><br /></div>Multumita Studio Martin, mai exact lui Lovely Lore, care se pricepe la facilitat interviuri, spaniolul Alex Under are cuvantul. Aleluia!<br /><br />-<span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;"> You say your work resembles the collage technique in visual art. What kind of sounds do you assemble, in order to create a new whole?</span><br />- That’s exactly the point, the sounds I use are part of already made tracks, I mean, I first make a basic track or loop, then I use cuts, slices, clicks, and parts of this track as sounds to make a new track. That way every single sound has a whole world of sounds on it. It’s a very complex technique that needs a lot of time to make a track. Unfortunately I don’t have that much time, so I don’t use it always. You can listen to "collaged" tracks in the "Multiplicanciones" series on Apnea Records (listen <a href="http://www.boomkat.com/item.cfm?id=20928">here</a>), some of my early CMYK Musik (listen <a href="http://www.last.fm/music/Alex+Under/Gris+Oveja">here</a>) releases and the "Collage EP" (listen <a href="http://www.boomkat.com/item.cfm?id=21115">here</a>) on Plus8.<br /><br />- <span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">Y</span><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">ou say there is something alchemic in your music. What is the purpose of your music?</span><br />- The purpose of my music is to evocate feelings in the listeners, probably the purpose of all the music, though. It depends in what I’m working on, but right now my aim is to make people dance with an ear-to-ear-smile in their faces.<div><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/OuczLIraIeM&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/OuczLIraIeM&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style=" ;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">Collage EP – El Encuentro (Plus8 / 2006)</span></span><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;"><br /></span></div><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- What’s the story of you makin</span><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">g music?</span><br />- "When I was seventeen, it was a very good year" do you know that Sinatra’s song? It’s a good one! Anyways, I started when I was a teenager, I used to play in metal bands in my hometown, I spent all my youth in a hole we had rented for play, I played everything, guitars, drums, bass, but I didn’t sing ever, thank God. Then I discovered electronic music and I got amazed with it, firstly I tried to mix it up with the music we were doing with the band, some kind of (hahaha) techno-metal, but of course it was a shame. And then I kissed bye bye my band buddies, and started my solo career as a techno kid.<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- Where is your studio, what is the sightseeing there?</span><br />My new brand studio is in Madrid, we have a new place with 3 studios and the office, it’s a Paradise, we were working on it very hard, doing some handyman’s stuff after the professionals finished the hard work. The sightseeing (hahaha again) is not bad, I have a 2x1 meters window that connects my studio with the office, and so every time I see the face of my partner Jose, he is not that ugly, but the sightseeing could’ve been better. So, I have Jose in front and the rest of the guys, Tadeo, Imek and Damian in the other studios.<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- Do you use any gear?</span><br />- I don’t use much gear right now, I got into the computer music very quickly because it makes my life easier and it permits me to make music in less time. My vintage favorite is my SH-101 and my brand new favorite is an MBase01 by Jomox, which is a very small analog machine to make only bass drums.<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- How many hours per day do you work? How long it takes till a track becomes a good track?</span><br />- I don’t have a routine, I have a 2 years old kid, and I’m all the weekends out of home, plus the office work with the labels, so its really hard to me to have a fixed schedule, either for work or sleep. I didn’t spend too much time in the studio lately, but I have a good working plan for the next months so I hope I can make it for 5 or 6 hours everyday. Anyway is hard to say how much time needs a track, some of them need weeks, others just hours.<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- Does your son react to any type of music?</span><br />- My son, Cyan is 2 years old, and he is the meaning of my life, he is my world. Cyan loves the music, especially funky; his favorites are <a href="http://www.last.fm/music/Herbie+Hancock">Herbie Hancock</a> and E<a href="http://www.youtube.com/watch?v=nfLEc09tTjI">arth Wind and Fire</a>. Is amazing how he reacts with "headhunters" of H. Hancock, since he was 3 months old. I love to watch him dancing in my rear-view mirror when we are in the car.<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- You come from Madrid. How was your childhood, what were your musical influences? Do you still have tapes or vinyl from that period?</span><br />- My childhood was very smooth; thanks to my parents I always had lot of freedom. It was in the old-times, so a 10-year-old boy could go out by night in the summer without any danger, so I loved the street. I was always "having bad ideas" as my mom defines my childhood, this is something nice of being artist, now those bad ideas are named as creativity :))).<br />I have a brother and sister (+4 and +5 years older than me) my brother was very involved in music composition since he was a kid, he had the very firsts synths and computers.<br />The first bands I liked by my own, after listening to my brother’s tapes, was Metallica and Sepultura, followed by a long tail of thrash, gothic or death-metal bands. Shameless I don’t have much tapes or CDs from that period, but I do have a lot of vinyl from my family collection, very miscellaneous collection.<div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SA3OqCUy1AI/AAAAAAAAAWk/-dYEQsH0jAI/s1600-h/alexunderFGM.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SA3OqCUy1AI/AAAAAAAAAWk/-dYEQsH0jAI/s320/alexunderFGM.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5192033167001965570" /></a><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- How is the clubbing scene in Madrid?</span><br />- I’m afraid I’m not the correct person to answer this. Unfortunately I don’t have a clue of what’s happening in Madrid during the weekends. I live here Monday to Thursday, but I know only the day life here. I can tell you we have great parks to go with the kids, but surely if you ask Richie Hawtin or Ellen Allien, they would know much more than me about the club scene in Madrid. In the last year I played 2 times in Madrid, in the whole year!<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- Compare the West European crowd with the East European one. Where did you play in Eastern Europe except Romania and how was it there?</span><br />- Every club and every city is an absolute different world from each other in terms of crowd, but, in general terms, I think the crowd in Eastern Europe is usually younger, they have much more energy. Two of my favorite countries are in this region of the world, Romania and Georgia. Playing there is always a peak-feelings-time, I don’t need to be so technical as in UK, Germany or US (i.e.) the show is something much more passionate and the contact with the people is more direct and intimate. Something I love when playing in Eastern Europe is that I have the same feeling I used to have when I started clubbing, really cannot explain what the hell it is, but is something that goes up and down in the guts.<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- Tell us the importance of a good sound in a club. Did it ever happen to you not to play your set because of a bad sound? What’s a perfect club for you?</span><br />- The happiness and enjoyment of a DJ is the same as the sound system he is playing on, so you can guess how important it is. I never said I don’t play, but it crossed my mind in a 20% of my gigs I played with so crappy sound systems, but is part of the game, though. A perfect club for me I think in <a href="http://www.studiomartin.ro/">Studio Martin</a> in Bucharest, this is a perfect club for me.<div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SA3HjCUy07I/AAAAAAAAAV8/s3k5snjWNZs/s1600-h/MUPA.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SA3HjCUy07I/AAAAAAAAAV8/s3k5snjWNZs/s320/MUPA.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5192025350161486770" /></a><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- What is the story behind </span><a href="http://www.cmykmusik.com/"><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">CMYKmusik</span></a><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">. How did the idea appear? Where does it have the headquarters? How does it look there?</span><br />- CMYKmusik (listen <a href="http://www.myspace.com/cmykmusik">here</a>) was the first label of the Net28 family. I used to have a record shop, there, it was the very first HQ´s, and I met there all my buddies, all my partners now in Net28. I was new in town, I knew nobody in Madrid, they also didn’t know each other, so we all started meeting at the record shop, and we became a close family. All the shop was handmade with recycled stuff from the streets and it looked very funny, all the record shops in Madrid were like the modern black/silver painting and CMYKmusik shop had colors everywhere, it was very warm.<br />Downstairs we had a cellar, very dark and with lot of humidity, really uncomfortable, but there was the beginning. After 5 years I closed the shop and we formerly moved the net28 office into a flat, nothing special, and now, since February ‘08, we have the best office in the world! It’s big, spacious, we also have the studios there, we play here darts, basketball, ping-pong, and we also do some work, sometimes.<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- When did your other three labels come into the story?</span><br />After CMYKmusik, I started thinking I needed something else, something like a platform to move with, I was lost with the label, I just made the music, but I didn’t have any distribution, any promotion department, anything else. So it was necessary to create a huge net around everything related with a label, as a manufacturing department, promotion department and booking agency, and of course, some more labels to build a proper musical scene. At that time, each one of my partners started a label.<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- What defines each of your labels?</span><br />APNEA Records (listen <a href="http://www.myspace.com/imekoner">here</a>) - the word “apnea” refers to diving in the sea without any kind of artificial help, just the human, and that is exactly what Apnea is as a label too, deepness and humanity. <a href="http://www.cyclicaltracks.com/">CYCLICAL TRACKS</a> is about something complex built from a basic pattern evolved on a loop basis.<br /><a href="http://www.discogs.com/label/Bemysheep">Bemysheep</a> is the label we use to release weird stuff, as bootlegs or freaky-versions of pop anthems as Shakira’s “Whenever” or Snap´s “I got the power”.<a href="http://www.mupa.biz/"><br />MUPA</a> is the youngest of our labels, house music oriented and fine stuff, and CMYKmusik is all about personality, we don’t care what kind of music is released, just need to have the own personality of the artist on it.<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- What do you think is unique to the first compilation of Net28?</span><br />- Is our first release in CD format, this for starters. Then, is also our first compilation of various artists, and we wanted to do it with unreleased tracks, we asked everyone to make a special track for the compilation, so all the artists had a common motivation to make a track. So that’s why the compilation has this "karma", you can feel the community concept when listening to it, all tracks are different, each one with it own style of each artist, but all them are almost-mystically connected to the rest of them. I think its a important break-point in all our careers, as artists and also for the labels, all we were working for some time and the compilation is something that had make us to stop, think and breath.<br />It took around one year since the first email asking for the tracks to the artists till we received the CD at the office, a long walk, but it was worth it!<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- How and when did it start Musica Charlista (listen </span><a href="http://www.boomkat.com/artist.cfm?a=10388"><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">here</span></a><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">), the project shared with Damian Schwartz? How is working with Damian?</span><br />I hate working with other people. I just cannot do it. But, one day we were just messing up in the studio and we got into a really good concept, the "conversationalism" between sounds, (“musica charlista” means something like "chatting music") and we made cmyk004 release. It was very fast, smooth working, everything came up almost by itself. It was very funny to do it, but unfortunately we don’t have much time now to work on this project now.</div><div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SA3H_iUy09I/AAAAAAAAAWM/iFZECDGFgTQ/s1600-h/APNEA.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SA3H_iUy09I/AAAAAAAAAWM/iFZECDGFgTQ/s320/APNEA.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5192025839787758546" /></a><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- What do you prefer most and why: to make a set as a producer, only with your tracks or to play as a DJ?</span><br />- I will try to not be too abstract with the answer, but is always complicated to choose one or the other in general terms. I’ve been playing a live set with my own tracks since I was touring with "Dispositivos de mi Granja” LP (listen <a href="http://www.boomkat.com/item.cfm?id=18871">here</a>), in 2005, and I really feel comfortable with this kind of show, it has a negative thing, I get bored of playing the same tracks every time. Because is not easy to have a new live set every month, I use to add new loops, sketches and arrangements every week, but even with this is easy to get bored with it, and this is highly unrecommended. So, last year I was testing "Loopsi Driver", which basically is a live set but using tracks and loops produced by the artists on NET28 labels. During that time I had the chance to renew my life set in a 80%, and now I’m again playing only my own tracks and I’m enjoying it a lot. So, the bottom line is, the very best is to change things, set up, concepts, whatever that could bring yourself to a new adventure.<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- What is the new trend Berlin will set this year? What do you think about new rave?</span><br />- Is so boring to me, I can’t even debate about it. Waiting for a new trend from Berlin? That’s sooo optimistic! I don’t know what’s this "new rave" you are telling me, but if it’s pumpin´, funny and kicking ass, I like it! Save the rave.<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- Debate on this theme: vinyl or Ableton, digital or analog?</span><br />- About vinyl or Ableton, that’s easy to answer, talking about performance, Ableton is my choice. I love vinyl and I do collect them, I love all the magic surrounding a vinyl, although that has almost disappeared. When I remember the old times, when I had the record shop, and the customers came the day we had news incoming, it was such a great community moment. But times had changed and we must accept it, vinyl is now a collector item. Is not profitable for the labels and is very environment unfriendly.<br />Digital or analog, I don’t have preferences in here. .<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- What is your set up for a live set?</span><br />- My actual set up is: Macbook Pro laptop, RME Fireface 400 soundcard, Evolution UC-33 midi controller, mini-Kaoss pad FX.</div><div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SA3INCUy0-I/AAAAAAAAAWU/XGxN59FOxsE/s1600-h/net28.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SA3INCUy0-I/AAAAAAAAAWU/XGxN59FOxsE/s320/net28.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5192026071715992546" /></a><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- You are a label owner, you make music, and you have a son. When do you find time for everything?</span><br />- Don’t forget I’m also traveling 3 days per week ;)<br />I was listening to that Japanese woman, 120 years old, the oldest alive person in the world, it was amazing how she looked like 60, walking, speaking fluently… so, she told her secret to the interviewer, she just sleeps 1 night in 2 days, that makes 40 hours awake / 8 hours sleep.<br />Now it could be really cool to tell you I do the same, but... unfortunately I can’t! I did try to, that story amazed me, and I tried it hard, but it does not work with me. I think the only secret to make things successful is to do it with all the senses on it, with the heart, the soul and the brain too.<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- How do you see yourself in 20 years? What about music? Will the vinyl disappear completely?</span><br />- I see myself that kind of old man that doesn’t want to get old, so he wears "young" clothes and speaks the slang people used 20 years ago, drinking beers alone in a crappy bar and trying to get into the disco’s without any hope to achieve his purpose… Neah, I’m kidding. I see myself in my own Caribbean island drinking piña colada and listening Thomas Brinkmann´s "Rosa" in my own Martin audio sound system, placed in the beach.<br />In my point of view, music will be based in frequencies and noises; will be more something about sound than about music. And yes, the vinyl will be out of scene at that time, but also the CDs and DVDs and the kind of hard drives we know today.<br /><br /><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">- What means techno for you?</span><br />- Techno means the biggest motor of emotions and feelings known.<br /><br /><div style="text-align: right;"><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">interview by </span><a href="http://www.ioanamoldoveanu.ro/"><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">[+_+]</span></a><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;"><br /></span></div><div style="text-align: right;"><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">din aceeasi categorie, </span><a href="http://freshgoodminimal.blogspot.com/2007/11/jeff-milligan-djing-ca-arta.html"><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">Jeff Milligan, Djing ca arta</span></a><br /></div></div></div></div>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-47935919145382393472008-04-20T16:12:00.008+03:002008-11-07T05:50:22.937+02:00Made in USA<object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/WhkVs_3FbN8&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/WhkVs_3FbN8&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style=" "><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">dansul cu majoreta, dar nu la WTP</span></span><br /></div><br />Din cand in cand, dintr-un motiv sau altul, ajungi la o petrecere unde de fapt nu-ti doresti sa fii. Mult prea obosit ca sa iesi din casa, iti dai un refresh, iti pui o taliagtella in frunte si purcezi la WTP, in speranta ca vei prinde un dans de majoreta de-a lui Danny Taliagtelle. La intrare poti sa cumperi mai ieftin, la negru, atat bilete, cat si invitatii. Setul de la ora 11 este de fapt setul de la ora 12. Nu face el warm-up, cum era de asteptat, ci Negru. In spatele lui pluteste fantomatic o sapca alba, care ne lasa sa ghicim ca e si invitatul serii in jur, pe la pupitru. Mai iveste capul, mai face cu mana ca Bush, mai starneste niste tipete nerabdatoare. Parca niciodata nu s-a auzit atat de clar, atat de bine, la WTP. Deci se poate, chiar daca aici, mereu, “arhitectura este de vina”.<br /><br />Danny coboara in public, da noroc cu un admirator, face poze cu alti trei, imbratisati pe dupa gat, inspecteaza sala cu prvirea, misca niste pasi de dans in tenesii argintii si se bate cu pumnii in piept, ca Tarzan. Il pierzi imediat cu privirea, caci e mic de statura si e jucaus. Ar fi bun de reclama la orez. Ca de obicei, Negru este imbracat, zici ca este parte din Wu Tang Klan. Nu pune hip-hop, e pe house dansant, dar nu merita proiectii, el e bun de parteneri media, printre care si ProTV Magazin (!). Un pokemon cu ochelari de soare danseaza agitat, parca desface robotic borcane, in transa, cu capul pe spate. In jurul lui, toata lumea sta. El simte diferit.<br /><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/wr7Sh3O6DBM&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/wr7Sh3O6DBM&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">inceputul apocaliptic</span><br /></div><br />Intra si Tenaglia la platane, isi face vizibila prezenta cu doua reflectoare mai mici sau doua lanterne mai mari, cam cat cat doua faruri de camion. Ia microfonul si spune plin de respect: “îhî, îhî! Romaniaaa, Bucharest, weah! Please give it up and show your love for your wonderful DJ Negru!” si toata lumea aplauda. “I want you to be yourself and I like this room, you are goanna stay till sunrise. Did you bring your sunglasses?” si pokemonul confirma cu “Yeah”. “’Cause I won’t goanna stop, ain’t goanna stop! God bless you, let’s start!” si incepe. Ce e asta, corul Madrigal? Ar merge niste proiectii cu niste ciori; nici un croncanit n-ar fi rau sa se auda. In timp ce pe deasupra multimii cateva mobile imortalizeaza inceputul apocaliptic, tu realizezi ca trebuie sa treci pe la bar.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SAtBjZCAOdI/AAAAAAAAAVg/fobyDyxR9XQ/s1600-h/danny.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SAtBjZCAOdI/AAAAAAAAAVg/fobyDyxR9XQ/s320/danny.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5191315071745145298" /></a><br />O voce zice pe nas “Be yourself” si se termina in ecou. Urmeaza un house ok. Apoi niste minimal, ta-ta-ta, ta-ta-ta, Loco Dice style. Pana se aud niste indieni: “Aii, oii, aii!”. Apoi apar in piesa si niste maimute. Maimute. De cand e tribalul ceva rau? Danny da din maini de parca ar face gimnastica ritmica cu o panglica. Incepe o alta voce, zici ca este rugaciune in limba arabeasca. Limba este arabeasca. Numai bun momentul pentru niste lasere verzi. Pe un fundal de cascada, Danut presara niste tipete ascutite, dupa care pune din nou house. Te gandesti ca vine vara, ca te vei duce la plaja. Fata care din cand in cand il vede la club pe Florian Pitis il incadreaza pe Danny la categoria “marfa caterinca de tot”. Iesi in hol, cauti loc liber pe-o perna si mai stai jos. Rokolectiv a fost over doze.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SAtB7pCAOeI/AAAAAAAAAVo/Nq8mRCAbfnc/s1600-h/canyoufeelme-.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SAtB7pCAOeI/AAAAAAAAAVo/Nq8mRCAbfnc/s320/canyoufeelme-.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5191315488356973026" /></a><br />La toaleta, in timp ce o fata se tapeaza in oglinda – a dat deja gata jumatate de cap – alte sapte fac intrunire – se pleaca la Expirat. Ce bine ca a venit caldura, mai faci o tura pe-afara, sa mai sara somnul, sa se intarate Danut, poate prinzi si tu dansul de majoreta. La 2:30 insa, e boring de-a binelea. Numai bassul e de el. Se mai joaca din cand in cand cu luminile, acopera si descopera cu mana farul de la camion, lasa lumina sa ajunga la tavan sau si-o pune sub barbie, ca in Blair Wich Project. Este scarry, dar sparge monotonia, mai fura un fluierat. In sfarsit o piesa mai antrenanta, dar i-o taie alta, pe care un barbat se intreaba “can you feel me?”, dupa care o tine vreo doua strofe cu versuri precum “open the door and set me free, iei, iei, iei…all your life and glory doesn’t mean so much to me”. In rest, le imbina bine, atunci cand le pune pe bataie. Bravo Danny! Un DJ roman isi da cu parerea, ca Danut este nervos, ca el nu greseste, ca acum se intampla ceva, ca nu se aude ca lumea. Oare ce se intampla? O fi de la fusul orar? Din cand in cand, mai dispare de la pupitru, lasa piesa cateva minute, chiar si zece, apoi reapare. O fi ca Richie Hawtin cateodata, ii ia doua ore ca sa intre in set. Mai intai iti pui servetele in urechi, mai stai cinci minute, dupa care pleci.<br />O somne mio, Danny adio! Este 3:30.[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-14754621122817627412008-04-18T17:00:00.006+03:002008-11-07T05:50:23.090+02:00Rokolectiv, The Day Two<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SAipujzWJwI/AAAAAAAAAVY/qe09I_I-pp4/s1600-h/expatslive.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer;" src="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SAipujzWJwI/AAAAAAAAAVY/qe09I_I-pp4/s320/expatslive.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5190585187894175490" border="0" /></a><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;"><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style=""><span class="Apple-style-span" style=""><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">photos by dreamferry & </span></span><a href="http://www.nights.ro/"><span class="Apple-style-span" style=""><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">nights.ro</span></span></a></span><br /></div></span><br />La ora 11, pe scena este mai mult echipament tehnic, iar pe ring mai multa lume ca ieri. Baiatul de la garderoba e stresat: tot lasi si iei lucruri din geaca, il fatzai atat! Tom Wilson face live la microfon, cu un clarinet. Nu stiai asta, este surprinzator, te ia asa, la sentiment. In spatele lui, in tricou cu BGS pe piept, Milos tine in mainile imbracate in manusi galbene, de cauciuc, doua bete de tobe. Cu ochelarii de soare la ochi bate ritmul. Rolul sau e de design. Nu prea face sens, dar arata bine. Tom pune o placa, Milos bea un RedBull. Tom face scratch-uri, Milos iar bate din bete si anunta la microfon “ Soon we will be dancing”. Dar nu, nu dansam. Cel mult ne radem. Pe scena urca si Andy Sinboy impreuna cu un danez. Aceasta este o trupa de expati. Andy canta, nu se intelege ce zice, dar e o melodie frumoasa. Oare ce melodie e? N-au facut repetitii decat doua zile inainte de festival, dar nu lipsa repetitiilor pare problema. Sinboy canta hip-hop, Paulica urca pe scena la dans, cu un cub de carton in cap, care zambeste diferit de pe fiecare latura. Ii tine companie o fata, care danseaza si ea, cu o punga in cap. Milos face baloane, din iribal. Se aplauda aceasta super caterinca si se intra in pauza cu Modern Talking in boxe. Ce ne-am mai distrat.<br /><br /><object height="355" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/L-a1QnP9FUQ&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/L-a1QnP9FUQ&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" height="355" width="425"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style=""><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">Kalabrese and The Rumpelorchestra live</span></span><br /></div><br />Iti este cam somn, dar intra Mr. Kalabrese, cu a lui Rumpelorchestra. Sonia Moonear si Dandy Jack danseaza in primul rand. Kalabrese coboara in public si spune, cu un metronom pe fundal: “I have a microphone and we can record lyrics and sounds. Recording, Session, Bucharest, Live. Who wants to be first?”. Primul este chiar solistul de la Khan of Finland, un costum lung si negru, cu o palarie neagra. Face ca vaporul. Se aude “ding dong dong”, sunetele se sampleaza, Kalabresse bate la tobe si fluiera nostalgic. Cineva canta “Nu vreau, nu vreau sa dansez”, iar o fata confirma “Iha”. Milos zice “paca, paca”. Mr. Kalabrese canta piesa pe care vine mereu primavara, Hide, de pe albumul Rumpelzirkus (asculta aici http://www.trackitdown.net/genre/house/track/311951.html) si ne sfatuieste “You shouldn’t hide from love”.<br /><br />Toata lumea este de acord, se fluiera, se aplauda, iar cei trei de la Khan of Finland sunt atat de entuzismati, ca urca si ei pe scena. Costumul negru se dezantuie, “Ladies hands up in the air” si o da atat de groovy, ca incepi sa dansezi de parca nu te-ai fi miscat noaptea trecuta opt ore. Cere niste pian, de la colegul lui in costum alb, i se da niste pian, atat de frumos, incat Rokolectiv si-a atins scopul si vrei sa faci live. “We are here on the stage because of one man, the man of the future”, spune costumul negru si intinde microfonul la public ca sa urle, sa confirme. Se tipa cinci minute. Intre timp, costumul alb da o bere peste cap, iar costumul negru fumeaza o tigara. Dandy Jack ii felicita, iar Kalabrese ii pupa de la revedere. Dupa care pune mana pe mobil, isi suna iubita, ii canta la multi ani si toata lumea aplauda, impresionata, de atat romantism. Ne ureaza “Noapte buna !” si pleaca. Stia el ce stia.<br /><br /><object height="355" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/a4OPGwCHRkU&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/a4OPGwCHRkU&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" height="355" width="425"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style=""><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">Mungolian Jet Set live @ Rokolectiv ’08</span></span><br /></div><br />Cei trei de la Mungolian Jet Set poarta niste coifuri in cap, zici ca sunt preoti ortodocsi de pe varful muntelui! Fac live la un sampler, la clape si la laptop, sunt deep, cumva periculosi, te si vezi prin zapada, fugind de eschimosi. Le admiri halatele de matase cu fir aurit si patternuri florale, in timp ce ei devin din ce in ce mai agresivi, un agresiv construit, prevestitor de avalansa. Auzi incantatii, influente disco din ‘60-‘70, beaturi sparte si sunete acute, care par breaks dar de fapt sunt electro. Cel mai mic dintre ei se joaca la microfon, ta ta ta, could you be love, canta putin hip-hop, in timp ce te misti robotic si iti aduci aminte ce bine a fost noaptea trecuta, la Dat Politics. Te lasi purtat de sunet catre Wonderland si te intrebi daca este experimental 8 bit sau este muzica norvegiana de padure. “Robots from the disco world ti se spune” si te astepti sa faca flic flac. Nu fac.<br /><br /><object height="355" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/QOT4PenmFPs&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/QOT4PenmFPs&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" height="355" width="425"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style=""><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">E</span></span><span class="Apple-style-span" style=""><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">lektrofant live @ Rokolectiv '08</span></span><br /></div><div><br />Continuam cu Norvegia, cu cei doi de la Elektrofant, fata, in fata, laptop in clape. “We don’t have special costumes, but special haircuts. We are gonna give you some acid house. This first song is for my manager, my granny and my nanny”, spune blondul si incepe cu niste fete care canta pe bataie. Sa fie si putin fum! Muzica e “tz, tz, tz”, unul dintre ei e mai pasnic, dar celalalt e vesnic intaratat. Canta la clape in pozitie de fiti gata, pe locuri, start si mai paraseste din cand in cand instrumentul, pentru cateva piruete si niste figuri de dans. Amandoi, evident, dau din cap. Sa nu se dea cap in cap! Poate suna bine si nu te prinde pe tine. Dai o tura prin backstage, afli de la Pantha du Prince ca Bucurestiul e mai frumos ca Berlinul, iar ce e pe ring e stresant. Revii de unde ai plecat, blondul pune o piesa din ’92, in care cineva tipa, iar de cate ori o face, lasa si norvegianul capul pe spate. Isi scutura palmele si sare apucat, lumea se misca, dar nu se danseaza, nu stii cum s-a terminat.<br /><br />Urmeaza Bjorn Torske, micul norvegian care seamana cu micul mongol din Mungolian Jet Set. Incepe cu niste voci ragusite care parca musca din tine si nu reusesc sa te readuca la dans. Ai sta la afterul cu Magda, dar e prea tarziu. Pleci acasa terminat. Cica lumea, mai multa decat la Rokolectiv, a dansat pana dupa 1. Altii spun ca Magda a mixat de la 9 la 5 dupa amiaza. A doua zi ti se reproseaza ca ai pierdut o petrecere super tare cu minimal.<br /><br /></div>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-79960695924725188462008-04-17T01:34:00.007+03:002008-11-07T05:50:23.233+02:00Kinda Kinky<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SAZ_PDzWJvI/AAAAAAAAAVQ/AXj9pAVtSvY/s1600-h/ursula-1000.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SAZ_PDzWJvI/AAAAAAAAAVQ/AXj9pAVtSvY/s320/ursula-1000.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5189975517286508274" /></a><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size:small;">Ursula 1000 / sambata / 26 aprile / Session / by Flama Events</span><br /></div><div><br /></div><br />Exotica, bossa nova, merengue, cheeky retro, future sounds, samba, 60's groove, vintage rock, disco sounds, salsa, early electronica, Tom Jones, Engelbert Humperdinck, Martin Denny, Nancy Sinatra, breakbeat, hip-hop, French, Italian new-wave, cinema soundtracks, electro-lounge, funk, world beat, jazz. Are o camera plina cu 20.000 de vinyluri.<br /><br />“De obicei, in piesele mele pluteste un element organic si retro. Nu conteaza ca retro vine din anii ’60, ’70, ’80 sau ’50, aceasta este singura tema care se repeta in ceea ce fac. In sufletul meu insa, ma duc mereu la sfarsitul anilor ’60. Aceasta este o perioada care atinge un nerv in mine cand vine vorba de muzica, de politica, de arta, de design si de film. Seturile mele nu sunt doar despre asta, dar este o perioada care imi este foarte draga. Atunci a a avut loc un fel de trezire, a fost momentul cand lumea a privit la acest viitor perfect. Cui nu i se pare asta seducator? (<a href="http://www.ffwdweekly.com/Issues/2006/0601/mus4.htm">sursa</a>)<br /><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/1nb7zl2ZUyI&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/1nb7zl2ZUyI&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><br />Sa ne amitim, cum a fost anul trecut, pe 20 mai<br /><br />Astept bip-ul care sa ma scoata din casa. Bip! Am plecat. Ora unu. Intru in Space; desi se numeste Eclipse, el tot Space ramane. Dreamrec scutura cativa copaci de flori. Ringul este aproape plin. De dungi. Cu o pasiune vadita pentru miscarea vinylului, la platane sta Ufe. Si el in dungi. Si prietena sa in dungi. Organizatorii, baietii de la Flama, le multumesc petrecaretilor ca au venit la party. Ce frumos… Te pup, te pup. Altii au ales DJ Krush, muzica buna, 60 de grade si bere calda.<br /><br />Aici este aer. Lume funky, muzica funky. Tenesi peste tot, cu exceptia unei pisici care se gudura ritmata pe langa prietenul ei. Preturi mici la bar. Un metru de tequila, 50 de lei. Se dau cateva. “Asta da muzica serioasa. Nu ping-ping”, se rade un tanar cu manecile de la tricou suflecate. In jurul meu, mult piercing. Iata si fata video-clip, care se misca regizat, dupa ce a exersat patru, cinci miscari acasa, in oglinda. Muzica, tip ta tiri, tip ta ta. Uptempo.<br /><br />Ursula isi pregateste discurile, ascuns in spatele pupitrului. Este vegheat cu atentie de Flama, nu cumva sa i se intample ceva! Intra. Muzica pentru alcool. “Ce bine suna asta!”, se zice de-o piesa. Era de la piesa? Degaba fluier, nu se aude nimic. Arin tin tin tin, arin tin tin. Subiectiv vorbind, DJ-ul se simte el insusi, intr-un videoclip. Iti trebuie stil, sa misti butonul cu stil. Scoate ce e mai kinky din tine. Drept dovada, palmutele primite la fund de o fata. Lumea se misca hip hop.<br /><br />Se danseaza in portugheza. DJ-ul opreste muzica si primeste ofranda petrecaretilor. Atat? A fost set de o ora jumate? Se vrea mai mult. Se rascoala, se tipa, se cere, se fluiera. Se scandeaza „Ur-su-la, Ur-su-la”. Bun numele, nu am auzit pe nimeni niciodata strigand Klei-nen-berg. Ursula nu pleaca. Atunci de ce nu pune? Se odihneste? S-a luat cu-ren-tul.<br /><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/TEsEfZTXFmg&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/TEsEfZTXFmg&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><br />Ma duc la toaleta. Este singurul club din Bucuresti care are canapea la baie. Asa ca, inevitabil, mereu gasesti doua fete puse pe ras. Si inca una care danseaza in oglinda. Soundul explodeaza. Toata lumea bea si sare, ca in scoala generala, pe Kriss Kross – Jump. De aici, o da in techno. Incredibil! “Parca e Dobrica in provincie”, spune iubita lui si confirma ca, artistul are si el remixul. Dragostea... Iata-l si pe Sica. Locuieste in Vama Veche. Acum face parte din Flama. Umbla titirizat, cu trebuincioase.<br /><br />Acolo unde pupitrul DJ-ul-ui este pe o scena, in cel mai scurt timp, pe acea scena, va dansa o fata. Fata de pe scena da mereu foarte bine din fund. Daca pe scena nu este o fata, atunci este Paulica. De aceasta data, imbracat ca la plaja, fireste, in dungi. Boxa este ocupata. Sta pe ea, un jucator de sumo, imbracat in bodyguard. Dau un sms: “e foarte tare!”. Pai normal. La bar nu mai sunt pahare mari, asa ca orice mix (si remix) isi mareste taria. De asemenea, alcoolul ajunge mult mai repede, mai intai pe haine si apoi pe jos. De cand nu ne-am mai vazut! Cum se zice, la multi ani? La club, ca in publicitate: foarte multa ipocrizie. O fata nu vede scara, un baiat o prinde. Dansezi ca un miriapod! Sau cum dansau ai nostri, “rata”. Iata si un pirat. Ce ciudat! Eee, everybody, eee, we want to party. Iarasi stop curent. “Asa ma, da-i drumu’!”, scratch, scratch. Si-am tinut-o asa, pana la cinci. Revigorant.<br /><br />downlodeaza un set cu Ursula 1000 <a href="http://www.filebox.ro/download.php?key=dba236628b085017825e5186949b0423">aici</a>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-386514875919861022008-04-16T17:53:00.005+03:002008-11-07T05:50:23.710+02:00Rokolectiv, The Day One<object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/m5PJZqTDx70&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/m5PJZqTDx70&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style=" "><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">Susso 33</span></span><br /></div><br />Spaniolul Susso 33 da un graff in hol, un chip mare cat peretele. Mana sa conduce controlat, cu negru si putin alb. 20 de oameni privesc, dar se aglomereaza, deja intinzi gatul ca strutul, sa vezi. Stai zece minute si zambesti ciudat, de la aurolac. N-a vazut Session atata echipament tehnic de cand s-a deschis. Sa fie vreo 100 de oameni. An on a Blast canta slow visator. Poarta pe tricou o bufnita geometrica, brand Muzeul Taranului Roman. Vali Chincisan la proiectii, este atat de bine incat crezi ca este parte din An on a Blast. Uite-l si pe Danddy Jack, e fara Sonia Mooner, sta in fata scenei si da un sms. Apare si Pantha Du Prince, traverseaza ringul, parca leviteaza cu pelerina de print. Pare fantomatic cu gluga pe cap. Isi deschide laptopul, cu miscari calculate si rigurose, cand An on a Blast incepe sa bubuie, iar tu faci primele miscari de dans.<br /><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/FkEItawfg3Q&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/FkEItawfg3Q&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style=" "><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">P</span></span><span class="Apple-style-span" style=" "><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">antha du Prince - Saturn Strobe</span></span><br /></div><br />“Four is the number of the Prince of Gods”, spune o voce, zici ca este Maxi Jazz. Incepe muzica, mai abstract, incepe si Pantha Du Prince sa se miste. Sonorizarea e mai buna ca de obicei, dar bassul tot este suspect. Printul renunta la gluga, da mai abitir din cap si zambeste multumit de propriul sound. Fata de cum e el, calm si jovial, acum pare posedat. O fata cu o geanta mare pe umar trece pe langa tine, o intrebi in fuga, “ce ai acolo, un caine?”. Te feresti de-un fotograf, “de unde e asta?”, “de la UTV” ti se spune. Pantha isi duce degetele la urechi, semn ca nu aude, dar intra cu Saturn Strobe si lumea incepe sa fluiere. Zambesti tamp, te legeni molcom, dupa care incepi sa visezi, inspirat de norisorii roz, desenati de Chincisan. Iti vine sa mangai si stalpul. In ritm de minimal increzator, pletosul de la Dat Politics isi pregateste sculele in fata lui Pantha du Prince.<br /><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/cZ-400VI4QU&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/cZ-400VI4QU&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style=" "><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">Dat Politics - My Toshiba is Alive live @Rokolectiv '08</span></span><br /></div><br />Dat Politics au cerut in tehnical rider, fum. Asa ca e fum, ca la disco in anii ’90. Ce e cu sunetele astea? Parca iti musca cineva din creier! Noooisee la doua microfoane, se canta TA TA TA si se sare. Toata lumea face poze, punkereala, happy hardcore, un baiat care striga “as vrea sa fim condusi de roboti!”. Muzica se danseaza cu pumnul in aer, este riot, se fluiera tare, dar degeaba, noise-ul acopera tot. Foarte bine puteau sa vina cu Harley-ul pe scena sa spulbere tot. Frecvente de sunet daunatoare urechii te enerveaza si te stimuleaza sa stranesti un pogo. Mult distors si o fata care iti striga la ureche ca l-a zarit pe Florian Pitis. Pauza, se iese afara, se alimenteaza la bar.<br /><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/JY21RyuwMbY&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/JY21RyuwMbY&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">Skinstrument </span><br /></div><br />Playground-ul se muta in hol, unde Sosso nu mai picteaza, dar lumea se holbeaza la un instrument facut de un olandanez, la care se canta cu pielea, in doi. Cele doua persoane tintuite cu o mana in doua jumatati de minge devin parte dintr-un circuit. Cand se ating, printr-un curent mic, imperceptibil, genereaza sunet. Intensitatea atingerii determina frecventa sunetului. Toata lumea se atinge, se gadila, se trage de urechi “you look gay”, li se striga, “it’s fucking genious”, se raspunde si se concluzioneaza ca trebuie sa ne luam cu totii o astfel de masuta in hol, sa ne aruncam cheile pe ea, cand intram in casa.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SAYTJjzWJtI/AAAAAAAAAVA/yNTMbre0Hsc/s1600-h/UR.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SAYTJjzWJtI/AAAAAAAAAVA/yNTMbre0Hsc/s320/UR.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5189856675541427922" /></a><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">photos by </span><a href="http://www.nights.ro/"><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">nights.r</span><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">o</span></a><br /></div><br />Pe scena fac sound check patru ninja din Detroit, cu fetele acoperite fie de ciorap, fie de batice, ochelari de soare si esarfe la ochi. MC-ul este adus pe scena, precum un orb. El ne va stresa cu voce, “Romania, Bucharest!”, isi arunca bandana, se uita la noi si ne spune “We are The Interstellar Fugitives. The Music will set you free”. Toata lumea isi da cu parerea, ca “sunt profi”, ca sunt “dubiosi, in sensul bun”. Pe Babylon 5 MC-ul urla “Chaooos”, iar in spatele tau, cineva ii raspunde “Destroooy”, de vreo 20 de ori. El este baiatul care l-a urcat pe scena pe MC. In semn de multumire, artistul i-a dat baticul. Nu e plin de sudoare. E nou. E promotional copy. E “chaos”, “your cargo across the Atlantic” si te misti incet, teleghidat, nicidecum agitat. Asculti: “We fight with music, the music is our weapon, is a burning spirit”, dupa care urmeaza miscare si focuri interstelare. Lupti si tu pentru orice, in primul rand, in prima linie, alaturi de ei. “Kill the Radio Station”, urla Mad Mike la microfon, lumea tipa, tipa si el, toata lumea aplauda, iar MC-ul explica, “the past is not about who you are, it’s about music”. Apoi ne promite ca ne da niste funk. Ne mai danseaza putin, ne mai spune o poveste: “There are things here that really cause harm to Romania. This is a piece of dope, LSD, heroin. It goes by many names. We call it crack!” si da cu bassul, de te bucuri ca “there are things here that really cause harm to Romania”. “You guys are familly, our East European friends”, te holbezi, dar in acelasi timp, bati din palme ca o foca. Publicul se suie cu ei pe scena, sa tinda impreuna la cer, in timp ce MC-ul urla de pe pupitru “Thank you Romania”. E ca la Cerbul de Aur, numai ca acolo scena se umple de copii. Acum nu mai e fum, acum este stroboscop.<br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SAYTWjzWJuI/AAAAAAAAAVI/kTFNc1HleyU/s1600-h/modelu.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/SAYTWjzWJuI/AAAAAAAAAVI/kTFNc1HleyU/s320/modelu.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5189856898879727330" /></a><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;"><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style=" "><span class="Apple-style-span" style=" "><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">photos by </span></span><a href="http://www.nights.ro/"><span class="Apple-style-span" style=" "><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">nights.ro</span></span></a></span><br /></div></span><br />The Model apare la pupitru, nu are laptele langa el, dar il are in back stage, in frigider. A vrut sa-si ia camasa, dar a ars-o cu fierul de calcat si a venit la bustul gol. Lumea nu stie asta, dar este interesant de aflat, de ce crede lumea, ca e Modelu dezbracat:<br />- pentru ca e sexy<br />- pentru ca nu prea danseaza lumea<br />- ca sa ii iasa in evidenta cravata<br />- e show: el si pieptul<br />- face caterinca de Internullo<br />- pentru ca e pur<br />- pentru ca e model frate, e frumos<br />- compenseaza cu muzica<br />- pentru ca si-a pus cacao in lapte<br />- pentru ca vrea sa-l placa fetele<br /><br />The Model isi incordeaza muschii, agita lumea bine si pune muzica corect. Prietenul lui, Lenny Kravitz misca fetele, intr-atat incat sa urmeze o piesa care le intreaba “Who’s your Daddy?”. Pica si sunetul. O fata a scos o mufa - fetele si mufele. “You don’t love me anymore”, canta Modelu, iar Sonnia Mooner pune razand mainile pe Dandy Jack si da a disperare din cap. Gigolo le cedeaza locul, iar zeita nordica a platanelor isi incepe setul invaluita de fumul propriei tigari ce sta tremuranda intre buze. Asta e momentul in care iti mai cumperi o apa si cazi pe-o canapea. E atat de gol incat s-a facut frig. Mai sunt cativa oameni, super rasfirati. Artistii oricum si-au ratacit placile in escala, la Paris, asa ca acum playeaza ceva imprumutat. Te imbraci si pleci. Sa dormi, sa te scoli, ca incepe din nou.[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-3056039576845459822008-04-10T23:36:00.003+03:002008-11-07T05:50:23.935+02:00Toast<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_56wOiVhcI/AAAAAAAAAU4/QQUBE6mq3KY/s1600-h/terase.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_56wOiVhcI/AAAAAAAAAU4/QQUBE6mq3KY/s320/terase.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5187718789731812802" /></a>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-42509129320962412642008-04-10T14:57:00.005+03:002008-11-07T05:50:24.321+02:00Scopul Rokolectiv: apucati-va de live!<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_4A6OiVhaI/AAAAAAAAAUo/5HPWCjNUmns/s1600-h/roko_1.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_4A6OiVhaI/AAAAAAAAAUo/5HPWCjNUmns/s320/roko_1.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5187584821111915938" /></a><br /><br />Cosmin Tapu, aka <a href="http://freshgoodminimal.blogspot.com/2007/09/party-cu-microfon.html">Cosmiq</a>, unul dintre organizatorii Rokolectiv, raspunde la intrebari.<br /><br />- Statementul de anul acesta este Playground. De-a ce ne jucam?<br />- Ne jucam de-a ce vrem noi. Mai degraba dam in mintea copiilor, chiar si la optzeci de ani.<br />- Cati oameni sunt in spatele festivalului?<br />- Doi in tot timpul anului, cinci mai aproape de festival, plus vreo zece voluntari in timpul festivalului.<br />- De cand incep pregatirile?<br />- Oho… Anul acesta au inceput din septembrie. Din pacate, oricat de devreme ai incepe, tot lipseste niste cash cu o saptamana inainte.<br /><br />- Cum sosesc artistii? <br />- In zile diferite, unii de joi, altii de vineri. Chiar de la aceeasi trupa vin in zile diferite, lucru care ne da total peste cap, mai ales legat de transportul local, hotel, mancare, soundcheck, performance. Cazam 30 de persoane.<br />- Stau 3 zile?<br />- Unii da, de vineri pana luni.<br />- Cum de stau atat? De cele mai multe ori pleaca imediat dupa set.<br />- Vor sa mai vada, sa mai cunoasca. Nu prea sunt setati pe castig, dar sunt unii care pleaca a doua zi dupa concert.<br /><br />- Cine ii astapta la aeroport?<br />- Prieteni de-ai nostri, care ne sprijina si voluntari.<br />- Vin cu exchipament tehnic?<br />- Majoritatea. Cea mai importanta este Ondiolina lui Jean Jacques Perrey, care este foarte sensibila. Si i-am luat bilet de avion si doamnei Perrey, caci nu poate veni la cala, iar cu trenul ere prea complicat.<br />- Ce inseamna echipament tehnic? <br />- Echipament tehnic egal stress. Fiecare artist vrea sa-si faca sound-check-ul intre o ora si trei ore... Acum vorbeam cu tehnicul despre un Korg care nu se gaseste in Romania, dar am gasit sa-l inlocuim cu un Yamaha. La Interstelarii Fugitivi este un rider mai complicat, cer mai multe clape, mai multe synthuri...<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_4BtOiVhbI/AAAAAAAAAUw/FLvCyvUj6ck/s1600-h/roko_2.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_4BtOiVhbI/AAAAAAAAAUw/FLvCyvUj6ck/s320/roko_2.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5187585697285244338" /></a><br />- Line-up-ul Rokolectiv nu seamana cu nici un altul vazut pana acum in Romania. Pe ce criterii il faceti?<br />- In functie de statement. Am vrut sa aducem multi artisti care se joaca in felul lor, in sensul larg. Apoi, au urmat: vazut, placut, disponibil, bani.<br />- Cum s-a definitivat line-up-ul? <br />- Line-up-ul s-a facut de a lungul unui an de mers pe la festivaluri si de vazut live-uri. Am vorbit cu artisti, am decis in principiu eu si Mihaela Vasile, tinand evident cont si de opinia celorlalti din Rokolectiv. Pana sa definitivam line-up-ul a durat aproape 5 luni. Plus ca, nu avem un buget stabilit dinainte, pe care sa ne putem baza, astfel incat sa ne permitem orice. E si asta o problema. <br />- Pe line-up-ul intial apareau Surkin, Robert Henke, Cobblestone Jazz si Lindstrom. De ce nu au venit? <br />- O parte au promis si nu s-au mai tinut de cuvant. O alta parte nu erau confirmati. Altii au avut probleme de familie si de stardom (veleitati de staruri). Line-up-ul acesta nu a pornit de la noi, ci de pe bloguri.<br />- Este prima data cand un artist isi face debutul la Rokolectiv. Cine este Sillyconductor?<br />- Este Catalin Matei. Are un proiect foarte ambitios, ii tin pumnii. Va face live electronics, plus tobe, timpan, marimba. Suna a techno cu orchestra. De dans si nu prea. Nu am nici un link, va fi premiera. <br /><br />- Este Rokolectiv un festival de club?<br />- No comment.<br />- Cat de greu este sa gasesti o locatie?<br />- Greu spre imposibil.<br />- Cat de greu este sa gasesti sponsori? Aveti numai institutii.<br />- Avem si un sponsor, Love Plus. Este foarte greu sa-i faci pe sponsori sa inteleaga despre ce este vorba.<br />- Cati bani implica un astfel de festival?<br />- Bugetul total de anul acesta este in jur de 50 de mii.<br /><br />- Ce isi propune Rokolectiv pentru scena din Romania: educare, profit, diversificare?<br />- Haha, profit e o gluma buna. Educare e prea arogant. Mai mult diversificare, stimulare si in general chestii pe care nu le poti vedea in fiecare weekend. Poate asa, niste copii de 18 ani se gandesc sa se apuce si ei de un live pe care sa-l duca pana la capat, ma gandesc. Acesta ar fi un efect dorit.<br />- Cine este publicul Rokolectiv?<br />- Cine vrea.[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-34204210227600753462008-04-09T11:39:00.004+03:002008-04-09T13:08:47.348+03:00Cum se danseaza minimal.avi_de jos<object height="355" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/9a0c2J7K5RM&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/9a0c2J7K5RM&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" height="355" width="425"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size:small;">Underground Resistance canta Akufen</span><br /></div>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-32423698072314788632008-04-07T21:29:00.006+03:002008-11-07T05:50:24.604+02:00Jean-Jacques Perrey, comic electronic<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_potLwpdGI/AAAAAAAAAUY/fGtPJ8aMIik/s1600-h/l_7cf22d6eacba5a46fcc095ba5e0de42f.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://2.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_potLwpdGI/AAAAAAAAAUY/fGtPJ8aMIik/s320/l_7cf22d6eacba5a46fcc095ba5e0de42f.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5186573046330782818" /></a><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">Jean-Jacques Perrey & Dana Countryma</span><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">n</span><br /></div><br />In 1941, francezul Georges Jenny inventa inaintasul sintetizatorului, Ondioline, un device care creaza, amplifica sau modifica un semnal electric controland miscarea electronilor dintr-un spatiu tubular, cu presiune scazuta. La acea vreme, in Europa, Ondioline s-a vandut in peste 700 de exemplare, toate construite manual, in State. Cel care i-a demonstrat capacitatea de redare a sunetelor a fost unul dintre timpurii pionieri ai genului electronic, francezul <a href="http://www.myspace.com/jjperrey">Jean-Jacques Perrey</a>, ajuns la varsta de 79 de ani.<br /><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/3xCbaXuBzEI&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/3xCbaXuBzEI&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><br />La vremea aceea, studia medicina. A renuntat la facultate si a colindat continentul pentru a marca puterea clapelor stramosului sintetizator. Si-a cumparat unul in 1950, iar iscusinta in folosirea lui se aude in albumele sale de la sfarsitul anilor ’60. In prezent se presupune ca mai exista doua duzini de Ondioline in lume, iar unul ii apartine, bineinteles, artistului. “Este foarte vechi, extrem de fragil si nu putin temperamental. Seamana cu mine”, spune Perrey.<br /><br />La 30 de ani, artistul s-a mutat la New York. Percutionistul si omul de afaceri Caroll Bratman i-a construit pe banii lui un un studio de inregistrari, un laborator experimental. Aici a inventat un nou proces de generare a ritmurilor, prin secvente de sunet si loop-uri. S-a folosit de sunete ambientale, din stilul "<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Musique_concr%C3%A8te">musique concrète</a>" si a creat primul crampei de viitor. Apoi, s-a imprietenit cu Rober Moog, The Inventor. <div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_ppT7wpdHI/AAAAAAAAAUg/2LQYcHSDJls/s1600-h/moog_ondioline.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_ppT7wpdHI/AAAAAAAAAUg/2LQYcHSDJls/s320/moog_ondioline.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5186573712050713714" /></a>Sintetizatorul Moog a fost printre primele instrumente electronice folosite la scara inalta. In 1964 dura si cateva ore sa setezi instrumentul, format din mai multe module, pentru a obtine un sunet anume. Modelul Minimoog D insa, a fost conceput ca un tot unitar si a marcat perceptia sintetizatorului ca si claviatura. La sfarsitul anilor ‘70 era cel mai popular sintetizator monofonic. In plus, era portabil. De aceea, in zece ani s-au vandut peste zece mii de unitati. Jean-Jacques Perrey a fost primul muzician care a folosit acest instrument. A facut happy electronic pop music si a popularizat soundul in desenele animate ale lui Walt Disney sau in gingal-urile de la inceputurile publicitatii TV.<br /><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/GiiY-hoDIBM&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/GiiY-hoDIBM&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><br />Are o biblioteca de 4000 de sunete. Primele 1500 le-a creat in anii ’60. Le-a inregistrat singur, pe un casetofon clasic, care tragea la 38 de centimetri pe secunda: masini, ambianta, animale si tot felul de alte sunete neobisnuite, unele create de instrumentisti. Restul sunetelor sunt aceleasi 1500 inregistrate invers sau la viteza dubla sau la jumatate din viteza initiala. De exemplu, piesa "Flight of the Bumble Bee" (Moog Indigo, 1970), care l-a fascinat pe Salvador Dali, a creat-o schimband fiecare nota in parte, a incetinit putin sunetul, pentru a obtine o jumatate de ton, apoi l-a incetinit din nou, ca sa obtina jumatatea urmatoarea de ton. Astfel, avea o claviatura completa de bazait de albina, fiecare clapa era un tip de bazait.<br /><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/N__2WD51Pyg&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/N__2WD51Pyg&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style=" ;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">Luati de-aici, Tom si Jerry!</span></span><br /></div><br />Lucra cu foarfeca. Fiecare nota era o bucatica de banda magnetica. Le taia cu o precizie uluitoare si le imbina. Atarna fiecare farama de tavan si scria cu un creion special, care sa nu strice banda, un numar de ordine ce indica nota muzicala. Tavanul era intesat de fasii numerotate. In functie de sunetul care ii era necesar, taia din suvitele magnetice, alte suvite, la dimensiuni matematice precise. Daca gresea, ritmurile incetineau sau se accelerau. Pentru fiecare sound, se incorda de concentrare. Era absolut necesar sa respecte lungimea sunetului la milimetru.<br /><br />Politica sa de construire a loop-urilor era foarte simpla. De exemplu, folosea un sunet inalt, apoi un sunet jos, apoi unul mediu. Apoi revenea cu un sunet inalt. “Foarte multa diversitate. Nu era plictisitor”, spune Perrey. Si-a clasificat sunetele in doua tipuri de “atac”, “cum ar fi “tu” sau “zzzziii”. Primul sunet este un atac brutal, cel de-al doilea, in jargonul meu frantuzesc, este unul moale”, explica francezul. “Nu am copiat niciodata nimic si nu am fost niciodata inspirat de nimic. Am facut cum am crezut eu mai bine. Lucrez dupa instinct. Fac totul dupa ureche”, marturiseste unul dintre putinii artisti care poarta halat, cand “lucreaza” la sintetizator.<br /><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/GDZc-ONMOPA&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/GDZc-ONMOPA&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style=" ;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">E.V.A. by Jean-Jacques Perrey, mixed by Fat Boy Slim</span></span><br /></div><br />Perrey a lucrat si in domeniul cercetarii, al muzicii terapeutice pentru insomniaci. A incercat sa comunice cu delfinii prin unde de sunet. “A fost remarcabil. Daca playezi anumite sunete, la o anumita frecventa, delfinii incep sa inoate in cercuri perfecte”. La sfarsitul anilor ’80, odata cu dezvoltarea sinthurilor digitale, Ice-T si Fat Boy Slim au mixat o piesa a lui Perry veche de 20 de ani, EVA. In prezent, producatorul colaboreaza cu Dana Countryman, un compozitor din Seattle. Au scos impreuna albumul Happy Electro-Pop Music Machine, care dospeste de sunete din anii ’60. (ascultati <a href="http://www.jean-jacquesperrey.com/">aici</a>). “Am simtit ca muzica electronica a intrat intr-o era neagra, si-a pierdut inocenta. Am decis, cu multi ani in urma, sa ofer oamenilor numai optimism si umor. Dar este din ce in ce mai greu, pentru ca lumea se misca atat de repede. Din pacate, viitorul nu mai este ce-a fost”.<br /><br />Rokolectiv / duminica / 13 aprilie / MNAC<br /><br /></div>[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-72757675721488829262008-04-07T10:46:00.004+03:002008-11-07T05:50:24.994+02:00Mike Banks says:<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_nRp7wpdFI/AAAAAAAAAUQ/NnQLZ-ehRds/s1600-h/4639.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_nRp7wpdFI/AAAAAAAAAUQ/NnQLZ-ehRds/s320/4639.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5186406964240413778" /></a><br />“Combativitatea este o eticheta care ne-a fost pusa din teama. Unor oameni le place frica sau gandul ca ceva este periculos. Este sursa multor povesti cu fantome, stereotipuri si chiar vanzari de discuri. Aceasta slabiciune ne permite sa lucram linistititi si ne ajuta sa ne mentinem focusati. Unii artisti nu au parte de un asemenea lux si, eventual, faima lor se consuma pe masura ce-si pierd concentrarea, din cauza succesului. Cand vine insa vorba despre Undergorund Resistance, cu cat avem mai mult succes, cu atat devenim mai intunecati. Iar din fericire, oamenii se tem de intuneric. (<a href="http://www.plasticsoup.com/article.php?id=17">sursa</a>)<br /><br />Multi oameni au confundat mastile pe care le purtam cu terorismul si combativitatea. Am inteles atunci ca nimeni nu stia cine suntem, tot ce stiau era un disc negru si un label, la ce le trebuia sa stie altceva? Poate nu ma placi ca om, dar poate iti place muzica, daca iti folosesti urechile si nu ochii, acesta a fost scopul din spatele Undergound Resistance. Era mult mai important ce iesea din boxe, decat cine eram noi. (<a href="http://www.theghostwalk.com/dark_music_blog/2007/05/12/mad-mike-history-of-underground-resistance-radio-interview/">sursa</a>)<br /><br /><embed style="width:400px; height:326px;" id="VideoPlayback" type="application/x-shockwave-flash" src="http://video.google.com/googleplayer.swf?docId=-8935756559125246713&hl=en" flashvars=""></embed><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: 10px; ">Underground Resistance Live</span><br /></div><br />Daca m-ar intreba cineva “Hey man, de ce ai facut hi-tech jazz?” si ii spun de ce, pentru ca am avut ceva in minte, ceva la care m-am gandit, i-as distruge viziunea, ceea ce a inteles el din acea piesa cand a ascultat-o. De aceea am invatat sa nu descriu nimic si sa las totul limpede ca apa, fara forma, fara aspect. Cred ca asta le place oamenilor la Underground Resistance, ajung sa-si picteze propria imagine. Noi doar le dam tesatura, discul, iar in mintea lor contureaza singuri tabloul. Acesta este motivul pentru care vindem de atata timp. Am renuntat la chipuri, am purtat masti, pentru ca nu exista nici un motiv pentru care tu sa stii cum aratam, ca sa te concentrezi mai mult pe sunet si pe forma lui. Din pacate, oamenii au mereu nevoie de un chip, iar timp de cativa ani nu le-am dat nici unul. Dar acum, internet, telefoane mobile, oamenii iti fac poze care ajung peste tot, pe web. M-am gandit, ei bine, din fericire oamenii ma vor stima si imi vor stima dorinta sa nu fiu vazut dinaintea muzicii mele. Nu ies in fata muzicii. Cred ca daca iti pui ego-ul dinaintea muzicii si il infigi bine dinaintea boxelor, oamenii care incearca sa-ti asculte soundul nu vor reusi, pentru ca tot ce vor auzi va fi egoul tau. De aceea, chiar ii rog pe oamenii care intr-adevar au poze cu mine sa fie onorabili si sa ma lase afara din asta.<br /><br /><object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/8C0MSLVJ0B0&hl=en"><param name="wmode" value="transparent"><embed src="http://www.youtube.com/v/8C0MSLVJ0B0&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">Hi-Tech Jazz</span> <br /></div><br />Au fost timpuri cand am facut muzica “Hi-Tech Jazz”. Man, nu-mi aduc aminte nimic de cand am facut piesa aia, au fost doua saptamani incetosate. Spirtul colinda prin mine si cand a ajuns la destinatie, era “Hi-Tech Jazz”. De multe, multe ori, ca muzician, daca esti intr-adevar in armonie, de parca ai canta in biserica… Ca si pianist, chitarist sau bassist sunt decent in ceea ce fac, dar sunt momente cand oamenii in biserica chiar o simt, si inspiratia vine, si spiritul coboara si poti canta dincolo de abilitatile tale. De fapt, stiti pedala de bass de la orga? Mereu am probleme cu ea. Trebuie sa ma uit in jos si sa apas pe ea, este dificil, dar cand spiritul te invaluie nu mai trebuie sa te uiti in jos, piciorul tau se misca singur. Ajuns in acest punct realizez ca, de fapt, nu eu cant la acea orga. Asa este si cu o piesa. Daca spiritul vine cand lucrezi la ea, intrebarea devine “Esti chiar tu acela care face piesa?”. Deci, din nou, cateodata este dificil sa iti asumi credit pentru astfel de lucruri.<br /><br />De ce trebuie sa te pui dinaintea muzicii tale? Ca oameni, avem multe defecte – unora le plac femeile prea mult, fumatul, jocurile de noroc, alcoolul. Ca om, ai defecte, dar munca ta, creatia ta artistica sau orice iese din tine, contributia ta rezista mult mai mult decat tu, ca om”. (<a href="http://www.thewire.co.uk/articles/271/?pageno=1">sursa</a>)<br /><br />Rokolectiv / vineri/ 11 aprilie/ Session[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-86711027618999698032008-04-02T03:23:00.005+03:002008-11-07T05:50:25.519+02:00Cabluri la Cubecast<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_LSM7wpdCI/AAAAAAAAAT4/2PoU4Xn3C5o/s1600-h/djplanb.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_LSM7wpdCI/AAAAAAAAAT4/2PoU4Xn3C5o/s320/djplanb.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5184437240698860578" /></a><br />- Cablurile care ne-au mancat viata. <br />- Rau cu ele, rau fara ele. <br /><br />- Fara cabluri n-ar mai fi lumina. Fara cabluri, viata n-ar mai avea sens. <br />- Gresit, viata avea sens si fara cabluri si are si acum, multumita wireless-ului.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_LScrwpdDI/AAAAAAAAAUA/gaZxuHOriHo/s1600-h/cuproviderul.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_LScrwpdDI/AAAAAAAAAUA/gaZxuHOriHo/s320/cuproviderul.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5184437511281800242" /></a><br />- Poti sa spui ca iubesti cablul?<br />- Da. <br />- Este un cablu mai important decat altul?<br />- Bineinteles, ca de exemplu astea low noise.<br />- Conteaza culoarea?<br />- Absolut.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_LSn7wpdEI/AAAAAAAAAUI/p0rTE4pPeTI/s1600-h/odacablului.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://1.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_LSn7wpdEI/AAAAAAAAAUI/p0rTE4pPeTI/s320/odacablului.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5184437704555328578" /></a><br />- De ce ai atat de multe cabluri?<br />- Strang tot, pentru ca imi place. In plus, vreau sa ma simt in siguranta, nu cumva sa raman in pana de vreun cablu.[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com7tag:blogger.com,1999:blog-1168312085038068308.post-76457737323723270852008-03-31T23:14:00.009+03:002008-11-07T05:50:25.904+02:00Premii<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_FJcrwpc_I/AAAAAAAAATg/GDOA-F4zW7M/s1600-h/premii.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_FJcrwpc_I/AAAAAAAAATg/GDOA-F4zW7M/s320/premii.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5184005403212084210" /></a><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">photos by </span><a href="http://www.photoclubbing.ro/"><span class="Apple-style-span" style="font-size:x-small;">photoclubbing.ro</span></a><br /></div><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-size:13px;"><br /></span></div>O doamna mica de statura, cu parul alb se rasteste la tine printre doi dinti, “Ai grija de biletel!”. Este un post it pe care sta mazgalit “1”, cu o carioca bleu. Trebuie sa-l pui bine, undeva, sa nu cada bere pe el. Cel mai bine este sa-l dau altcuiva, sa-i cada lui bere pe el, daca e. Este premiul tau de clubber. Pentru prima data in sapte ani de clubbing, in sfarsit ai ajuns prima geaca de la garderoba!<br />Este Nights.ro Awards, este ora 22. Ringul e gol. Narcissa cu doi de “s” a pus un CD. Bem o cafea, ne uitam la o plasma. Se da muzica mai tare, se da drumul la intrare.<br /><br />- Si cati au intrat?<br />- A intrat un om.<br /><br />La intrare se dau evantaie. Unii le pun in geanta, suvenir util. Ca sa ajungi la scena, treci prin zona Kent, unde fetele iti iau adresa si iti dau invitatii la Danny Tagliatelle (set de la 11 noaptea, la 6 dimineata, pe 19 aprilie@WTP). Aici pune muzica Faster.<br /><br />- Asta-i Faster?<br />- Nu, e Nicu Alifantis.<br /><br />In buticul de pe hol, personalul se intreaba intaratat, “oare la cat incepe Samim?”, “oare cat e intrararea?”. Oare au stat peste program? Oare au venit si prietenii lor? Te asezi, mai citesti o revista, Faster te face sa dai din picior. Privesti: mai multi pokemoni, baiatul hip-hop, domnisoara cowboy, cu tocuri cui, fata cu smiley-ul infipt in conversi, blonda bronzata, in pantaloni scurti si bodyguarzii care parca se duc la razboi. Apare Cosmina, apare un fotograf, trece si Raresh, are si discuri, el face mainul, n-ar fi trebuit sa stim, dar asa ne dumerim, la ce poate folosi o intrare VIP.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_FKHrwpdBI/AAAAAAAAATw/rzXaz9SV7zI/s1600-h/internulloweb.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://3.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_FKHrwpdBI/AAAAAAAAATw/rzXaz9SV7zI/s320/internulloweb.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5184006141946459154" /></a><br /><br />Insufletita de propriul ei sound, Narcissa da singurica din mana, in timp ce Raresh acorda un interviu de 30 minute, la doua camere si un microfon, la panou, la panou. La 12:30 este inca golisor, dar se ridica mainile la primele ligheane. Cosmina intreaba “Gata?”, isi ia avant in mersul de felina si urca pe scena. Narcissa suna trance, poate nu e trance, Cosmina vorbeste, mimeaza, caci nu se aude, Narcissa danseaza in spate pe bune. “Trebuie sa taie basul!”. Narcisa nu taie basul, Narcisa danseaza pe bune. Narcisa in sfarsit taie basul si se aude: cel mai bun DJ strain in Romania este Tiesto. Mi se pare normal, totul e pe bune.<br /><br />Premiile Nights au evoluat. Diplomele sunt acum inramate, iar cei care acorda premiile nu mai sunt pe post de copii de mingi la diploma, ca acum doi ani, zic si ei ceva. Cum ar fi: “Evenimentul anului 2007 este Sunrise – Sunwaves II Festival, la Mamaia”. Urca Ghinea. Cristi ii inmaneaza premiul. Ghinea multumeste. Trebuie sa dau si eu un premiu, sa stau langa scena, panica, “nu pleca”, poate fug cu diploma si-o postez pe blog! Nu fug, stau, o privesc pe Cosmina, care s-a schimbat, de la fusta scurta, acum poarta pantaloni si multe coliere aurii. Imi astept randul, sa ma avant pe scena, in timp ce oare cine imi face vant, sa urc, sa zic si eu ceva, sa graseiez mult: “Cel mai reprezentativ DJ din strainatate este Raresh”. Urca Raresh. Ii inmanez premiul. Raresh multumeste. Dupa el s-a clasat Rhadoo, iar pe locul trei, hei, Adrian Eftimie, ce-i, te miri ce-i, nu te mai miri, sa zicem, te-ai obisnuit cu ei. Se striga “Bine Pagal”.<br /><br />“Tineti-va plicurile la voi”, trece un indemn pe la ureche si ma amuz de Gojira, care e Darth Vader, dar mie-mi place sa ma gandesc la Daft Punk. Daft Punk urca pe scena in uralele multimii si spune: “Cea mai buna productie electronica muzicala romaneasca din 2007 este Internullo – Sentimente, Nea Marin Remix”, adica Rhadoo remix. Urca Rosario. Gojira ii inmaneaza premiul. Rosario multumeste. Isi primeste trofeul din inox, marginit de doua fete vesele si topaitoare, de parca ar fi fost animatoarele lui. Urmeaza veselie in poze, cu tricoul pe care scrie Nea Marin si se anunta top 10 DJ romani: 10 – Marika, 9-mi-a scapat, 8- mi-a scapat, 7- Rhadoo, 6 – Livio, 5 – Rosario, 4 – Pagal, iar Cosmina multumeste pisiceste in numele lui, 3 – Optick, 2 – Eftimie, 1 – Raresh. Castigatorul primeste echipamente in valoare de 500 de euro, de la Djsuperstore.ro. “Nu sunt prea bun sa vorbesc, dar multumesc mult si nu stiu…stiu, stiu, stiu! Multa bafta!”, spune Raresh emotionat, desi acum ar fi trebuit sa fie la Winter Music Conference, dar nu a primit viza. Cosmina se mira de vreo doua ori ca decernarea a durat putin si ne zambeste fin. E bine c-a durat putin.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_FJv7wpdAI/AAAAAAAAATo/cv46rIJBB5k/s1600-h/gojiraweb.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="http://4.bp.blogspot.com/_HTglu1_UZZQ/R_FJv7wpdAI/AAAAAAAAATo/cv46rIJBB5k/s320/gojiraweb.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5184005733924566018" /></a><br /><br />Dupa un Red Bull si o cafea, chiar poti sa dai o tura de Sofitel, sa-ti faci warm-up-ul, fara Narcissa. Dar intra Raresh, nu are doi de “s”, are doi de “r”, asa ca ramai. Te mai intalnesti cu un prieten, e pe dans, e pe scheme, este pe alcool, il mai iei si tu la o bere.<br /><br />- Tu ce faci de summit?<br />- Summit fericit.<br />- Cu adevarat fericit.<br /><br />Este doua, ora la care lumea s-a asezat pe jos, pe hol si bea bere in pahare de carton. Printre ei, Cosmina, care s-a schimbat la loc, in fustita scurta. Raresh le are cu bass-ul, face miscarea Villalobos, se sprijina-n buton si da din umar, putin lasat pe spate. Apare Samin, “Samin is cute”, spune o blonda pe tocuri argintii si face ochii mari, sa o credem. Nu o credem. “Cand e 1 mai?”, te intreba cineva si te uiti consternat, de parca te-ar fi intrebat “Cand e Revelionul?”.<br />Producatorul care a atins in totalitate targetul MTV isi incepe setul cu toaca. Numai ca nu el bate toaca, ci un percutionist, cu degetele in trigger pad, zici ca danseaza minimal. Asta este minimal? Intra si Dirty Big Mouse, piesa care acum trei ani a mers ceva pe repeat, la casti, dar la club nu prea te-a fascinat. Iti doresti si acum casti, caci daca nu stai in centru, se aude gresit. Nu te plictiseste, dar nici nu intrii intr-o stare. Taca-taca, ti–ti-tit, toaca, niau-niau, woam-woam, pic–pic, toaca, pic–pic. In timp ce unii danseaza, un baiat fac cheta, intreaba imprejur “Do u have some spare change?” si culmea, toata lumea ii pune bani in paharul de carton dolora deja de bancnote de un leu.<br /><br />Percutionistul a inlocuit degetele cu betele, bate toaca analog. Proiectiile te fac sa te uiti in jos. La piesa asta ar merge insa, sa-l vezi pe Gojira, cu masca lui de Darth Vader, cum isi scoate sabia cu laser si o arde pe scena. Dai din cap ca la turai, nu prea iti place, dar ai baut Red Bull. Se aude “Piesa, piesa!”, este chair ea, piesa cu incalzirea - Heater. Acesta este punctul culminant. Eronat. Punctul culminant este o melodie indiana, da, indiana.<br /><br />- Ce e asta frate?<br />- Vrei sa plecam?<br /><br />Plecam si ajungem acasa exact cand incepe sa cante si cucul. Nu stiam ca virgula cucul glasuieste la 4:38. La televizor, Andrei Gheorghe mixeaza house la clubul Gaia. Samim era mai bun. Ionut Lupescu, in Pacha, vorbeste despre clubbing: “este important unde si cand o faci”.[+_+]http://www.blogger.com/profile/13894531060129526613noreply@blogger.com6